Conform unui nou studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, lipsa mișcării este un factor foarte important în declanșarea bolilor grave.
Peste 1,8 miliarde de oameni din întreaga lume nu practică niciun fel de mișcare, ceea ce îi face să fie expuși riscului de a dezvolta vreo formă de cancer de sân sau de colon, diabet de tip II, demență ori să facă un accident vascular.
„Inactivitatea fizică este o ameninţare tăcută asupra sănătăţii globale, contribuind semnificativ la povara reprezentată de bolile cronice. Prin transformarea activităţii fizice într-o activitate accesibilă, convenabilă prin prisma costurilor şi plăcută pentru toată lumea, putem reduce semnificativ riscul bolilor netransmisibile şi putem crea o populaţie mai sănătoasă şi mai productivă”, a declarat Rudiger Krech, director OMS pentru promovarea sănătăţii.
Asta înseamnă că 31% din populația planetei nu face suficientă mișcare, o arată datele actuale, care sunt în creștere față de anii 2000 și 2010, atunci când procentul era de 23%, respectiv 26%, și care îi fac pe specialiști să tragă un semnal de alarmă.
De asemenea, același studiu spune că cele mai sedentare sunt femeile, în proporție de 34%, în timp procentul bărbaților care nu fac deloc mișcare este de 29%.
„Acest raport oportun este un semnal de alarmă care ne avertizează că trebuie luate mai multe măsuri pentru a încuraja oamenii să fie mai active.
Guvernele trebuie să recunoască faptul că activitatea fizică este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră mintală şi fizică, protejează, printre altele, împotriva mai multor timpuri de cancer şi ajută oamenii să aibă o greutate corporală sănătoasă, ceea ce, la rândul său, reduce riscul privind 13 tipuri de cancer”, a declarat Panagiota Mitrou, directoare de cercetare, politici şi inovaţie în cadrul World Cancer Research Fund.
În ceea ce privește recomandările specialiștilor, Organizația Mondială a Sănătății spune că ideal ar fi, pentru un corp în armonie și o minte sănătoasă, adulții să practice 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată.
Și dacă vă întrebați ce înseamnă aceste două tipuri de activitate, vă spunem așa, și treburile casnice pot fi considerate activități fizice.
Spre exemplu, activităţile moderate includ mersul pe jos într-un ritm alert, spălarea geamurilor sau datul cu mopul, mersul pe bicicletă cu viteza de 16-19 kilometri pe oră şi badminton.
Iar activitatea intensă înseamnă că trebuie să faceți drumeții, jogging la o viteză de 10 kilometri pe oră sau mai rapid, să săpați în grădină, să mergeți rapid cu bicicleta sau să jucați un meci de fotbal, de baschet sau de tenis.