Avertismentul profesorului Gheorghe Mencinicopschi: ”În smântână se adaugă, uneori, făină, gelatină, lapte bătut, albuş de ou şi chiar cretă sau gips!”
Gheorghe Mencinicopschi, reputatul profesor, a dezvăluit într-o carte cum se falsifică alimentele în România.
Gheorghe Mencinicopschi, reputatul profesor, a dezvăluit într-o carte cum se falsifică alimentele în România. În ciuda faptului că nutriționiștii recomandă o serie de produse care se găsesc peste tot în magazine, doctor Menci susține că producătorii de alimente schimbă rețeta originală, în goana de a obține câștiguri rapide cu produse de o calitate îndoielnică.
Iată mai jos un extras din cartea ” Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”, în care Mencinicopschi dezvăluie tertipurile din industria alimentară.
”Laptele se „falsifică” prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor şi prin amestecul diferitelor tipuri de lapte.
De asemenea, unii producători obişnuiesc să mascheze defectele sau să prevină alterarea cu ajutorul conservanţilor sau al substanţelor de neutralizare. În smântână se adaugă, uneori, făină, gelatină, lapte bătut, albuş de ou şi chiar cretă sau gips, ne atenţionează prof. Mencinicopschi. Nici untul nu este întotdeauna „curat”. „Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetale sau din grăsime de peşte dezodorizată.
Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită”, a explicat directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Brânzeturile sunt modificate prin înlocuirea proteinelor din lapte cu proteine de origine animală, adică praf din albuş de ou, plasmă sanguină, proteine vegetale din mazăre, cereale sau soia. În miere poţi găsi îndulcitori, fie naturali, fie artificiali.
M ierea se îngroaşă cu amidon, gelatină sau chiar cu clei de oase
De asemenea, mierea se îngroaşă cu amidon, gelatină sau chiar cu clei de oase. Te gândeai că măcar carnea nu poate fi contrafăcută? Te-ai înşelat. Când pregăteşti o friptură la cuptor este posibil să ţii în mână carne dezosată mecanic. Producătorii nu vor să piardă nimic, aşa că ceea ce rămâne pe oase după dezosarea manuală este recuperat prin procedee mecanice. Numai că această carne are o valoare biologică şi microbiologică scăzută, după spusele prof. dr. Mencinicopschi. Mai mult, carnea provenită de la un animal este adesea amestecată cu cea de la alt animal. Când cumperi carne de porc, gândeşte-te că s-ar putea să aibă în ea şi bucăţi provenind de la cal sau măgar. Carnea tocată, dar şi cârnaţii, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adăugarea de componente inferioare (şorici, tendoane, aditivi, soia, etc.)”, susține extranews.ro, citând din cartea reputatul profesor.