BNR, o nouă mutare pentru "îmblânzirea" inflației. Nu dispar norii negri în materie de scumpiri
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară cu alte 0,5 procente, după cum se așteptau toți analiștii economici, aceasta fiind considerată o "măsură de manual" în contextul creșterii puternice a inflației. BNR nu aduce vești prea bune legate de ce-i așteaptă pe români în materie de scumpiri: rata anuală a inflației urmează să crească peste așteptări în următoarele luni.
Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în ședința de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022, se arată într-un comunicat al băncii centrale.
Majorarea dobânzii-cheie va scumpi costul creditelor luate de populație sau de companii. Chiar dacă ratele la bănci vor crește, măsura era necesară în contextul unei inflații care se apropie de două cifre.
Potrivit sursei citate, s-a mai decis azi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând
cu data de 6 aprilie 2022.
Cum explică BNR deciziile de azi: "Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual".
Vești nu tocmai bune de la BNR
Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor BNR, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021.
De asemenea, activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, arată Banca Națională în minuta ședinței de azi, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii.
Ce se întâmplă cu cursul valutar euro-leu
Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în februarie și martie 2022, atingând maxime ale ultimilor 9 ani, semnalează BNR.
Fenomenul a avut loc sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie.
În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, "mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR
în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională".
Ce mișcări au loc pe piața muncii
Piața muncii s-a caracterizat, potrivit BNR, prin evoluții mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record.
Rata șomajului a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.
Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns.
BNR: rata anuală a inflației urmează să crească peste așteptări în următoarele luni
Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.
"Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite", spun cei de la BNR.
Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern.
Motivele țin în principal de agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și de dinamica economiei și a inflației la nivel european și mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, conform BNR, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.
Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare, mai spun experții Băncii Naționale.