In articol:
- Care este diferența dintre primăvara astronomică și cea calendaristică
- Când încep, de fapt, anotimpurile, din punct de vedere astronomic
Care este diferența dintre primăvara astronomică și cea calendaristică. Iată care sunt diferențele dintre primăvara astronomică și cea calendaristică.
Care este diferența dintre primăvara astronomică și cea calendaristică
Echinocțiul de primăvară nu se referă la momentul în care începe anotimpul propriu-zis, ci la cel în care are loc prima zi din primăvara astronomică. Data la care se petrece acest eveniment diferă de la un an la altul din cauza faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul topic.
Primăvara astronomică nu începe la data de 1 martie. Această dată reprezintă primăvara calendaristică, așa cum suntem cu toții obișnuiți.
În tradiţia populară, este ziua Evdochiei, o femeie-martir, numită și Dochia, o sărbătoare care precede timpurile creștine. Legendele
Citeste si: Daniela Gyorfi, dezvăluiri inedite despre Liviu Guță. Ce crede artista despre dispariția acestuia- kanald.ro
Din străbuni, există obiceiul dăruirii, la început de primavară, a unor mici obiecte artizanale cu rol protector. Un şnur alb-roșu era legat de o monedă de aur sau argint şi dăruit de părinţi copiilor, pentru a fi sănătoşi tot anul. În luna martie, încep aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile şi se scot stupii de la iernat.
Când încep, de fapt, anotimpurile, din punct de vedere astronomic
În anul 2023, echinocțiul de primăvară se sărbătorește la data de 20 martie, în aceeași zi în care a avut loc și anul trecut. Totuși, ora la care are loc evenimentul este diferită, astfel: în 2021 echinocțiul s-a petrecut la ora 11:37, în 2022 la ora 17:33, iar anul acesta la 23:24.
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.
La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Citește și: Alergii periculoase de primăvară
Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.