"Toata lumea, daca ai facut puscarie, iti spune: "Hotul, talharul, criminalul." N-am luat viata nimanui, am gresit, am platit! Muncesc, nu dau inapoi de la munca, uitati ce maini am! Uitati-le!"
TRAIESC LANGA POD
In locuinta improvizata din imagini traiesc Catalin si Lenuta...
-Si pana ati terminat-o unde ati dormit? Sub tevi. Fara nimic deasupra capului? Aveam table pe care le-am gasit pe-aici si le-am pus una peste alta...
- Asta e patul... Aici dorm eu, asta am pus-o, provizoriu, ca ziua mai iau baiatul in brate, mai rad cu el, mai glumesc...
Cu speranta in privire si cu gandul ca vor veni si zile mai bune pentru ei, cei doi povestesc cum au ajuns sa locuiasca sub un pod.
- Cand a murit tata, s-a distrus familia. Are legatura cu faptul ca ati facut inchisoare? Da.
-Am facut puscarie, nu vreau sa mai ajung acolo, m-am saturat!
Amandoi au fost inchisi pentru furt, dar spun ca si-au invatat lectia. Privesc in jos cand vorbesc despre greseala trecutului, ca mai apoi fetele sa li se lumineze!
- Ne-am cununat, suntem impreuna, avem un baiat.
LUPTA PENTRU COPIL
Familia lor s-a intregit cand le-a sosit pe lume bebelusul. Chiar tatal l-a mosit in timp ce astepta ambulanta. Acum, e tot ce au mai de pret pe lume.
- Nu vreau sa-mi ia statul copilul...
Pentru micutul de cateva luni, tatal ar munci pe branci! De multe ori insa...
-Ce va spun oamenii? Pleaca de-aici, puscariasule! Sparg si piatra, si caramida, 5 lei. Nu sunt rapanos, sunt de la munca, muncesc!
In ciuda neajunsurilor, copilul e bine ingrijit. Pentru lapte si scutece, ar sta flamanzi. Sotii spera insa, ca pentru binele micutului, soarta sa li se schimbe, sa aiba un servici si-un loc adevarat unde sa puna capul. Nu de-alta, dar se tem ca nu cumva statul sa le ia copilul.
- Sa am o locuinta pentru copil si sotie. Eu pot sa dorm si pe camp, sa stiu ca ei incuie si descuie.
-Suntem o familie fericita, ne-am dorit un copil, vrem sa-l crestem, nu sa ni-l ia statul.