Dincolo de simbolismul acestei lumanari care ni-l face prezent pe Mantuitorul Iisus Hristos, numit in Sfanta Evanghelie „Lumina lumii”, lumanarea de Inviere ne aduce aminte de jertfa noastra personala. Este ofranda adusa lui Dumnezeu, alaturi de osteneala de a fi prezenti la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Invierii. De aceea, lumanarea se foloseste intr-o randuiala aparte. Desi gasim la tot pasul fel de fel de practici superstitioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grinda, nici nu se afuma cu ea vitele din gospodarii si nici nu se ghiceste cu ea.
Citeste si: România, lovită de lapoviță și ninsoare! Meteorologii au emis un avertisment de ultimă oră- wowbiz.ro
Cu toate ca nu exista o exprimare tipiconala oficiala, corect este ca lumanarea folosita la Inviere sa nu se arunce si nici sa nu se alature celorlalte lumanari folosite la biserica. Lumanarea cu care am primit lumina este luata acasa si arsa cate un pic in toata saptamana luminata. Daca timpul sau spatiul nu ne permit acest lucru, lumanarea poate fi aprinsa la locul destinat aprinderii de lumanari de la biserica ori la mormintele celor dragi.
Unii credinciosi, cu incuviintarea preotului, pastreaza o parte din aceasta lumanare pentru a o aprinde in momentele de incercare, de primejdie, de boala – amintindu-ne ca Hristos pe toate le-a biruit, daruindu-ne speranta bucuriei.
Sursa: Doxologia.ro