In articol:
- Bugetul pe 2024 se bazează pe o creștere economică de 3,4%
- Cresc cheltuielile de personal și cele cu asistența socială
- Ce ministere primesc mai mulți bani
- Cresc bugetele Serviciilor de informații
- Câți bani se duc la bugetele locale în 2024 din bugetul de stat
precum și avansul cu 20% al salariilor din învățământ.
Bugetul acordat Administrației prezidențiale este în scădere cu 10%, până la 109 milioane lei în 2024, anul alegerilor pentru un nou președinte.
Bugetul pe 2024 se bazează pe o creștere economică de 3,4%
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6% şi deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal- Bugetare 2024- 2026 publicate miercuri pe site-ul Ministerului de Finanțe.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei.
Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.
Guvernul estimează că în 2024 câştigul salarial mediu net va fi de 4.733 lei.
Proiectul legii Bugetului de stat pe anul 2024 poate fi văzut mai jos:
Cresc cheltuielile de personal și cele cu asistența socială
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2024 sunt în sumă de 672,8 miliarde lei, în anul 2027 acestea ajung la 755,2 miliarde lei respectiv 34,66% din PIB.
Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creștere în 2025, dar scad iarași in 2026.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2027 la 159,7miliarde lei.
Ce ministere primesc mai mulți bani
Ministerul Educaţiei are o creștere de peste 60 de procente în propunerea de buget pentru 2024 față de anul în curs, până la suma de 57 de miliarde de lei.
O parte din sumă vine din creșterea salarială de 20 de procente acordată profesorilor, dar și din transferul burselor la Ministerul Educației.
La Ministerul Sănătăţii, bugetul propus este cu 40 de procente mai mare decât în 2023, respectiv peste 18 miliarde de lei.
Tot la Sănătate vor merge peste 60 de miliarde de lei pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Faţă de 2023 este o creştere cu 5%.
Pentru 2024, la Ministerul Dezvoltării, este propus un buget de peste 12 miliarde de lei, în creştere cu peste 50% față de 2023.
Ministerul Muncii va primi un buget cu 10% mai mare decât în anul curent, până la valoarea de 66 miliarde lei.
Cresc bugetele Serviciilor de informații
În cazul Serviciului Român de Informații (SRI), bugetul total acordat în 2024 este cu 25,4% mai mare decît în anul în curs, respectiv de 5,46 miliarde lei.
Serviciul de Informații Externe (SIE) primește un buget de 699 milioane lei în 2024, cu 1,75% mai mare decât bugetul pe 2023.
Proiectul de buget 2024 prevede pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) o creștere de 25% până la suma de 1.88 miliarde lei.
Serviciul de Protecție și Pază (SPP) primeşte 353 de milioane de lei în 2024, mai puţin cu 28 la sută faţă de 2023.
Câți bani se duc la bugetele locale în 2024 din bugetul de stat
Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 25,3 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:
a) 4.020,7 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, potrivit anexei nr. 4;
b) 12.846,4 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr.5;
c) 800,0 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe potrivit anexei nr. 6. Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale se face de către consiliul judeţean prin hotărâre, după consultarea primarilor, în funcţie de lungimea şi starea tehnică a drumurilor;
d) 6.879,3 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică, potrivit prevederilor art. 4 alin. (21) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi judeţului Suceava pentru aplicarea prevederilor art. XII alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, aprobată prin Legea nr. 240/2011, cu modificările ulterioare, potrivit anexelor nr. 7, 7/01 și 7/02.
e) 814,1 milioane lei pentru finanţarea învăţământului particular şi a celui confesional, acreditate, potrivit anexei nr. 8.
Din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se repartizează prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice următoarele cote:
a) 15% la bugetul local al judeţului;
b) 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 6% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, ce se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean;
d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor;
e) 2% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici.