Proiectul arheologic a început în urmă cu cinci ani și extinde cunoștințele arheologice dobândite în anii 1970 și 1980 cu privire la dezvoltarea așezărilor în zona reședinței regale elenistice Artaxata, arată savanții germani.
Citește și: Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 16 octombrie 2024?
Scriitori greci antici precum Strabon și Plutarh s-au referit la Artaxata drept „Cartagina armeană”, subliniind importanța orașului ca un important centru comercial situat pe rutele comerciale care leagă Persia și Mesopotamia cu Caucaz, porturile de la Marea Neagră și Asia Mică.
Conflictele cu romanii și perșii au dus la distrugerea și reconstruirea Artaxatei înainte de a fi în cele din urmă abandonată în secolul al V-lea d.Hr., după rebeliunea armeană din 450–451 d.Hr.
Săpăturile recente au scos la iveală o structură octogonală cu prelungiri cruciforme, care este în concordanță cu tipologia clădirilor creștine timpurii.
Citeste si: România, lovită de lapoviță și ninsoare! Meteorologii au emis un avertisment de ultimă oră- wowbiz.ro
Citeste si: Donald Trump l-a făcut „gunoi uman” pe Sebastian Stan. Actorul român a răbufnit: „M-am săturat”- antena3.ro
Structura măsoară 30 de metri în diametru și avea podea de mortar și platforme din lemn datate la mijlocul secolului al IV-lea d.Hr, potrivit Heritage Daily.
„Bisericile octogonale nu erau documentate aici până acum, dar suntem foarte familiarizați cu ele din regiunea Estului Mediteranei, unde au apărut pentru prima dată în secolul al IV-lea d.Hr.”, a adăugat Dr. Mkrtich H. Zardaryan de la Academia Națională de Științe din Armenia.
Potrivit tradiției, Grigore Iluminatorul, fondatorul și primul șef al Bisericii Apostolice Armene, l-a convertit pe regele armean Tiridates al III-lea la creștinism în Artaxata în anul 301 d.Hr., stabilind Armenia drept prima națiune creștină.