„Cel mai izolat om din America” a petrecut 10.220 de zile în izolare extremă, în închisoare, fără nicio interacțiune umană: „Am încercat să măsor trecerea zilelor numărând tăvile cu mâncare”
Thomas Silverstein este cunoscut ca fiind „cel mai izolat om din America”. El a fost condamnat la închisoare pe viață după ce a comis trei crime și o tâlhărie armată. Prizonierul a murit la 69 de ani și timp de 10.220 de zile nu a luat contact cu niciun om.
Cel mai izolat om din America a petrecut 10.220 de zile în izolare extremă, în închisoare, fără nicio interacțiune umană: Am încercat să măsor trecerea zilelor numărând tăvile cu mâncare
Thomas Silverstein a fost un prizonier din America, închis pentru trei acte de crimă și o tâlhărie armată. El și-a petrecut mare partea a vieții în singurătate, în închisoare, neavând contact uman timp de 10.220 de zile. El a stat 42 de ani închis.
Bărbatul a fost închis pentru tâlhărie armată la doar 19 ani, iar apoi a fost condamnat pe viață fără eliberare condiționată pentru uciderea brutală a altor doi prizonieri și a unui gardian.
Într-un proces împotriva Biroului Federal al Închisorilor, care a fost demis ulterior în 2011, Silverstein a susținut că deceniile sale de izolare extremă într-o celulă mică de beton au încălcat legile constituționale ale SUA privind pedepsele crude și neobișnuite.
El a scris o „declarație” lungă în care a urmărit „în primul rând să descrie experiența sa în această perioadă lungă de izolare”.
Cel mai izolat om din America a petrecut 10.220 de zile în izolare extremă, în închisoare, fără nicio interacțiune umană: Am încercat să măsor trecerea zilelor numărând tăvile cu mâncare
[Sursa foto: CNN]
El a mai vorbit și despre „ natura și impactul condițiilor dure pe care le-am îndurat în ciuda unui record de conduită impecabil de peste 22 de ani și despre lipsa mea de cunoștințe despre ceea ce a-și putea face, dacă se poate, să-mi diminuez greșeala ”.
Tot în acel document acesta și-a cerut scuze pentru acțiunile sale care l-au băgat în închisoare, mai ales pentru uciderea unui gardian.
„Înțeleg că merit să fiu pedepsit pentru acțiunile mele și nu mă aștept să fiu eliberat vreodată din închisoare... Vreau doar să-mi petrec restul timpului în mod pașnic”, a spus el.
Din cauza uciderii gardianului, ceilalți ofițeri din închisoare au refuzat să mai vorbească cu el din respect pentru fostul lor coleg. De-a lungul timpului, el a fost ținut în mai multe feluri de celule și a putut chiar să și audă alți prizonieri cum vorbesc, dar nu să îi vadă.
Mărturisirile lui Silverstein despre anii de închisoare
„Celula era atât de mică încât puteam sta într-un singur loc și să ating ambii pereți simultan. Tavanul era atât de jos încât am putut atinge becul. Patul meu ocupa lungimea celulei și nu exista un alt mobilier. Pereții erau din oțel solid vopsit în alb”, a spus el.
El a menționat că în primul an, în celulă, a fost complet izolat de lumea exterioară și nu avea cu ce să își ocupe timpul.
De asemenea, el nu avea voie să aibă vizite din parte nimănui, nici măcar a familiei. De convorbirile telefonice nu se pune problema, deoarece Thomas nu avea voie nici acest lucru. Nu avea voie cu televizoare, radio-uri sau casetofoane, ci doar cu o biblie.
„Nu puteam vorbi cu nimeni și, practic, nu exista nimic asupra căruia să-mi concentrez atenția. Nu eram doar izolat, ci și dezorientat. Nu aveam voie să am un ceas de mână sau un ceas normal.
Luminile artificiale din celulă erau aprinse constant, lucru care a contribuit la creșterea dezorientării mele și mi-a îngreunat somnul”, a mai povestit el.
El a menționat că luminile nu erau constant aprinse, ci că „bâzâiau” constant. Zgomotul lor era „înnebunitor” pentru el deoarece alte sunete nu se auzeau. El a menționat că deși „poate părea un lucru mic, aceea a fost întreaga mea lume”,
potrivit UNILAD.
Cel mai izolat om din America a petrecut 10.220 de zile în izolare extremă, în închisoare, fără nicio interacțiune umană: Am încercat să măsor trecerea zilelor numărând tăvile cu mâncare
„Nu știam dacă e zi sau noapte. Mai mereu adormeam și atunci când mă trezeam nu știam dacă am dormit cinci minute sau cinci ore și nu aveam idee despre ce zi sau ce oră a zilei era. Am încercat să măsor trecerea zilelor numărând tăvile cu mâncare. Credeam că gardienii nuu vor mai veni niciodată și că vor muri de foame, deoarece la un moment dat au plecat și nu s-au mai întors”, a povestit Silverstein.
Bărbatul a fost lăsat să iasă din celulă doar o dată, pentru recreere în aer liber. În fiecare săptămână, avea la dispoziție o oră pentru a lua o gură de aer.
„Am auzit oameni despre care credeam că sunt ofițeri șoptindu-mi în orificiile de ventilație, spunându-mi că mă urăsc. Până în ziua de azi, nu sunt sigur dacă ofițerii chiar făceau asta sau dacă începeam să am halucinații”
