Factori biologici

Desechilibrele chimice ale creierului sunt o cauză comună a anxietății. Anumite neurotransmițători, precum serotonina, dopamina și norepinefrina, sunt responsabili de reglarea stării de spirit și a emoțiilor. Dacă acești neurotransmițători nu sunt echilibrați corect, poate apărea anxietatea. 

Citește și: Prelevare de organe la Spitalul Județean Sibiu. Rinichii, ficatul și corneea au fost preluate de la un pacient în moarte cerebrală

Nivelurile hormonale sunt, de asemenea, o cauză posibilă a anxietății. Cortizolul și adrenalina sunt hormoni care pot influența răspunsul la stres și pot contribui la apariția anxietății. Desechilibrele hormonale pot fi cauzate de o varietate de factori, cum ar fi stresul cronic, afecțiuni medicale sau schimbări în ciclul menstrual. Femeile care au experimentat sindrom premenstrual (PMS) sever au prezentat o incidență mai mare a anxietății. 

Activitatea anormală a sistemului nervos poate fi, de asemenea, o cauză a anxietății. Sistemul nervos simpatic este responsabil pentru răspunsul "luptă sau fugi", iar o activitate crescută sau anormală a acestuia poate determina simptome fizice precum palpitații, transpirații și dificultăți de respirație. 

Disfuncția tiroidiană poate fi una dintre cauzele anxietății. Discută cu medicul depre evaluarea funcției tiroidiene și ai grijă ca aceasta să inclusă și  analiza de TSH, pentru un tablou medical complet.

Predispoziția genetică

Identificarea genelor asociate cu neurotransmițătorii și hormonii de stres, cum ar fi genele care controlează producția de serotonină sau cortizol, sugerează că există o predispoziție genetică pentru anxietate. Studiile arată că o serie de gene pot influența sensibilitatea individului la stres și pot crește sau reduce riscul de a dezvolta tulburări de anxietate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea genetică nu este singurul factor care contribuie la apariția anxietății.

Citește și: A crezut că are infecție urinară, când de fapt avea cancer la sânge

Stresul cronic, traumele și stilul de viață nesănătos pot influența semnificativ sensibilitatea genetică la anxietate. De exemplu, persoanele care au o predispoziție genetică pentru anxietate pot avea un risc mai mare de a dezvolta tulburări de anxietate dacă sunt expuse la stres cronic sau traume în copilărie. De asemenea, un stil de viață nesănătos, care implică consumul excesiv de alcool sau droguri, poate agrava simptomele anxietății și poate crește riscul de a dezvolta tulburări de anxietate.

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Predispoziția genetică poate explica până la 40% din variația riscului de a dezvolta tulburări de anxietate. Cu toate acestea, cercetările continuă să identifice noi gene asociate cu anxietatea și să exploreze modul în care interacționează cu factorii de mediu pentru a influența riscul de a dezvolta tulburări de anxietate.

Factori de mediu și stil de viață

Factorii de mediu și stilul de viață pot juca un rol important în apariția anxietății.

Dieta nesănătoasă și abuzul de substanțe precum cofeina, alcoolul sau drogurile pot contribui la creșterea nivelului de anxietate. 

Lipsa de exerciții fizice poate duce la o stare de agitație și anxietate. Exercițiul fizic poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale, îmbunătățirea somnului și eliberarea endorfinelor care pot reduce anxietatea. Activități precum yoga, meditația și plimbările în aer liber sunt recomandate pentru gestionarea anxietății.

Somnul insuficient sau de proastă calitate poate contribui la apariția sau agravarea anxietății. Este important să dormim suficient și să avem un somn odihnitor pentru a reduce nivelul de anxietate. Sfaturi pentru a îmbunătăți calitatea somnului includ menținerea unui program de somn regulat, evitarea cafeinei și a altor stimulente înainte de culcare și crearea unui mediu de dormit confortabil și liniștit.

Citește și: Un tânăr român a rămas paralizat după ce a fost bătut de 16 oameni în Spania

Mediul social și relațiile interpersonale pot influența nivelul de anxietate. Un mediu social nesănătos și relațiile tensionate pot crește anxietatea. Este important să construiești relații sănătoase și să creezi un mediu propice pentru gestionarea anxietății. Acestea pot fi realizate prin implicarea în activități sociale și în comunitate, dezvoltarea unor abilități de comunicare și prin terapie de grup sau individuală.

Traume și evenimente stresante

Impactul traumelor și evenimentelor stresante în viața unei persoane poate fi devastator și poate contribui semnificativ la dezvoltarea tulburărilor de anxietate. Traumele din copilărie și adolescență, cum ar fi abuzul fizic sau emoțional, neglijarea, pierderea unui părinte sau a unei persoane apropiate, divorțul părinților și alte experiențe traumatice, pot avea un impact profund asupra dezvoltării psihologice a copilului și pot duce la anxietate în viitor. 

Pe de altă parte, și evenimentele stresante din viața adultă pot fi un factor declanșator al anxietății. Pierderea locului de muncă, problemele financiare, problemele de sănătate, moartea unei persoane apropiate, relațiile conflictuale în familie sau la locul de muncă pot provoca sau agrava anxietatea.

Traumele și evenimentele stresante pot afecta negativ funcționarea creierului, nivelul de hormoni stres și capacitatea de a face față stresului, toate acestea crescând riscul de a dezvolta tulburări de anxietate. 

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Pentru a face față anxietății și stresului, există numeroase tehnici și strategii disponibile. Terapia cognitiv-comportamentală, terapia prin expunere, tehnicile de relaxare și mindfulness pot fi eficiente în gestionarea anxietății. De asemenea, sprijinul social și psihologic poate fi important. 

Tulburări asociate anxietății

Anxietatea poate fi însoțită de alte tulburări mentale, cum ar fi depresia, tulburările alimentare sau ADHD. Peste 50% dintre persoanele diagnosticate cu anxietate au și depresie. De asemenea, anxietatea poate fi asociată cu tulburările alimentare, cum ar fi bulimia sau anorexia, iar ADHD poate fi frecvent întâlnit în combinație cu anxietatea.

Anumite afecțiuni medicale pot agrava simptomele anxietății sau pot fi declanșate de aceasta. De exemplu, problemele cardiace pot fi asociate cu anxietatea. Persoanele cu anxietate au un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă decât cei care nu au anxietate. De asemenea, disfuncțiile hormonale sau bolile autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto sau lupusul, pot fi asociate cu anxietatea.

Citește și: O femeie de 39 de ani din Iași a murit, iar o alta a fost rănită, după ce au intrat cu ATV-ul într-un copac

Tulburările de somn, cum ar fi insomniile sau apneea de somn, pot fi și ele asociate cu anxietatea. Aproximativ 50% dintre persoanele cu insomnie au și anxietate. Tulburările de somn pot agrava simptomele anxietății și pot avea un impact negativ asupra stării generale de sănătate și funcționării zilnice.

În concluzie, anxietatea este un fenomen complex, care poate avea cauze, factori de risc șii factori favorizanți diverși. Înțelegerea acestora și aplicarea unor strategii de gestionare a anxietății poate ajuta la îmbunătățirea calității vieții și la reducerea simptomelor. 

Bibliografie:

  1. Cleveland Clinic. “Anxiety Disorders| Cleveland Clinic.”  Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 17 Dec. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/9536-anxiety-disorders, accesat la 23.05.2023;
  2. Felman, Adam. “Anxiety: Overview, Symptoms, Causes, and Treatments.”  Medical News Today, 11 Jan. 2020,  www.medicalnewstoday.com/articles/323454, accesat la 23.05.2023;
  3. Holland, Kimberly. “Everything You Need to Know about Anxiety.”  Healthline, 19 Sept. 2018,  www.healthline.com/health/anxiety, accesat la 23.05.2023;
  4. Jeanie Lerche Davis. “Causes of Anxiety.”  WebMD, WebMD, 2007,  www.webmd.com/anxiety-panic/guide/causes-anxiety, accesat la 23.05.2023;
  5. Mayo Clinic. “Anxiety Disorders- Symptoms and Causes.”  Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 2018,  www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961, accesat la 23.05.2023;
  6. NHS. “Overview- Generalised Anxiety Disorder in Adults.”  Nhs.uk, NHS, 2018,  www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/, accesat la 23.05.2023.

Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si