In articol:
O femeie frumoasă cu ochi albaștri, care a reușit să captiveze mințile unor bărbați celebri. A fost prima ciclistă din sufletul Capitalei. Porecla i-a fost pusă de ziaristul George Ranetti, care a văzut-o mergând elegant pe Calea Victoriei pe bicicletă.
Mița Biciclista este numele sub care s-a făcut cunoscută o femeie demimondenă din perioada interbelică, a cărei prezență a rezistat și încă rezită și astăzi sub forma unor glume.
A venit pe lume în 1885 la Didești, în județul Prahova, se spune că Mița a avut parte de o educație aleasă la un pension. Momentul sosirii ei în Capitală rămâne incert, dar pentru Maria Mihăescu, Bucureștiul a reprezentat poarta către celebritate. Frumusețea tinerei a atras atenția bărbaților din toate colțurile orașului.
Citește și: VIDEO- Micii colindători, în platoul Știrilor Kanal D. Au venit să împartă bucurie și voie bună
Povestea Miței Biciclista
Legenda susține că regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o de soție pe Maria Mihăescu.
Cunoscutul istoric Neagu Djuvara a menționat-o în cartea sa "Un secol cu Neagu Djuvara". "Era o demimondană, să o numesc mai direct, o curvă de mare lux.
Chiar și Regele Ferdinand nu a putut rămâne imun la farmecele curtezanei. Se spune că regele ar fi avut o relație cu frumoasa Maria și că el i-ar fi oferit casa care astăzi îi poartă numele. La acea vreme, clădirea valorează o sumă imensă, peste 4 milioane de lei. Porecla Mița Cotroceanca i-a fost atribuită Mariei Mihăescu datorită legăturii cu regele Ferdinand.
Citește și: VIDEO- Revelion 2024: Idei de ținute sclipitoare pentru noaptea dintre ani
A fost o femeie bogată la acea vreme. Avea un imobil luxos în București și ducea o viaţă de lux. Deținea o trăsură, o maşină coupe şi servitori. Miţa se răsfăţa prin cele mai scumpe și cunoscute saloane de pe Calea Victoriei şi servea masa numai la Athenee Palace.
Secretul Mariei Mihăescu
Miţa Biciclista a devenit pionieră într-un oraș unde femeile rar aveau curajul să se aventureze pe două roți. Calea Victoriei a locul unde aveau loc curajoasele ei escapade, a furat atenția și uimirea celor care treceau, neobișnuiți cu astfel de gesturi în rândul femeilor.
Ziaristul George Ranetti a fost cel care i-a oferit acestui personaj unic porecla de "Miţa Biciclista". Astfel, numele ei a devenit sinonim cu curajul de a sfida convențiile vremii și de a marca un moment semnificativ în istoria libertății feminine în București.
„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, spunea despre Miţa Biciclista Alexandru Predescu în cartea „Vremuri vechi bucureştene”.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Mița Biciclista mergea pe bicicletă pentru a-și menține silueta.
A fost îndrăgostită de Nicolae Minovici, medic legist şi profesor universitar român, și a refuzat multe cereri în căsătorie în speranța că bărbatul pe care îl iubea o va lua de soție.
Într-un final s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Se spune că atunci când Dumitrescu a rămas fără bani, Mița Biciclista l-ar fi îmbrăcat în haine urâte și l-ar fi trimis la cerșit pentru a-i fi satisfăcute dorințele.
Citește și: VIDEO- Partenerul perfect, cadoul de Crăciun. Cristina Neagu trăiește o frumoasă poveste de dragoste
Odată cu trecerea anilor, singurul ei venit a era chiria provenită din casa primită ca dar din partea Regelui Ferdinand. Dar în contextul naţionalizării imobilului în timpul regimului comunist, această sursă de venit i-a fost, de asemenea, confiscată. Astfel, în bătrâneţe, Miţa Biciclista a fost lipsită de resurse financiare, ajungând să trăiască în sărăcie.
La vârsta de 83 de ani, viaţa ei s-a stins în modesta locuinţă oferită de regele Ferdinand, iar povestea ei de curaj și independență s-a încheiat într-un decor în care generozitatea regală fusese înlocuită cu incertitudinea și lipsa de mijloace materiale.