Rectificarea bugetară a fost făcută în condițiile în care deficitul bugetar este aproape dublu faţă de perioada similară de anul trecut- 71 de miliarde lei în 2024, faţă de 38 miliarde lei în primele şapte luni din 2023.
Citește și: La cât a ajuns pensia minimă în septembrie 2024. Anunț de la Casa de Pensii
”Executivul a aprobat luni, 23 septembrie 2024, o rectificare bugetară care să permită alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii şi corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici
şi cu execuţia bugetară”, a transmis, luni, Ministerul de Finanţe.
Sindicatele consideră că, fără această rectificare bugetară, multe instituţii ar fi rămas fără bani de salarii.
Rectificarea bugetară a fost făcută pentru acoperirea unei majorări de cheltuieli de 60 de miliarde lei față de anul trecut, mare parte din acești bani mergând în plata salariilor la stat.
"Am spus că măsurile pe care le-am luat prin rectificarea bugetară sunt pentru acoperirea acestui necesar de fonduri care vine și pe componenta de majorare salarială", a
explicat Marcel Boloș.
Ministrul de Finanțe a invocat protestele din primăvara acestui an care s-au soldat cu majorări salariale pentru mai multe categorii de bugetari, inclusiv în educație și sănătate.
Avertisment după rectificarea bugetară: "Decontul va veni sigur"
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, avertizează că anul 2025 va fi unul dureros din punct de vedere fiscal.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro
Citeste si: INTERVIU. Traian Băsescu: ”Sunt cei mai slabi candidați din toate alegerile prezidențiale prin care a trecut România”- wowbiz.ro
Liderul de sindicat consideră că, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vor fi taxe şi impozite mai mari.
"Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari. Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri şi cât de dur", a declarat Dumitru Costin.
Principalele categorii de cheltuieli majorate prin recrificarea bugetară sunt: 8,8 miliarde lei în plus la cheltuieli de personal, 3 miliarde lei în plus la dobânzi, 3 miliarde lei în plus la transferuri, 5 miliarde lei în plus la asistenţă socială şi 11,3 miliarde lei în plus pentru creşterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate.
Din 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, doar 23,6 miliarde lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde lei fiind pe seama creşterii deficitului bugetului public, atrag atenția specialiștii.
Cine primește mai mulți bani de la buget
Prin rectificarea bugetară au fost alocate sume suplimentare către:
Ministerul Transporturilor primește suplimentar aproape 5,5 miliarde lei pentru a continua cofinanțarea proiectelor de infrastructură finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. Bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ajunge la un nivel record de 35,5 miliarde lei, cu 50% mai mare decât bugetul aferent anului 2023.
Principalele obiective de investiții distincte pentru care s-au efectuat plăți în semestrul I al anului 2024 sunt Autostrada Sibiu – Pitești – 1,1 miliarde lei, Autostrada Ploiești – Buzău – 0,76 miliarde lei, Autostrada Buzău – Focșani – 0,72 miliarde lei, Autostrada de Centură București – 0,62 miliarde lei, Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria – 0,54 miliarde lei, Tren metropolitan Gilau-Floresti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bontida – 0,50 miliarde lei.
Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice va primi suplimentar 2 miliarde lei, ajungând la un buget de 18,3 miliarde lei, cu un plus de 88% comparativ cu bugetul anului 2023, respectiv
9,7 miliarde lei. Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susținerii proiectelor de investiții din programele naționale „Anghel Saligny”, PNDL 1 și 2, precum și programele Companiei Naționale de Investiții, la care se adaugă complementar programele cu finanțare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării și de programele de susținere a mobilității urbane.
Ministerul Finanțelor primește suplimentar peste 14 miliarde pentru asigurarea cofinanțării pentru accesarea fondurilor europene pentru programele regionale (POR-uri 2021-2027), implementarea proiectelor de digitalizare ale Ministerului Finanțelor și schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor (subvenția dobânzilor la IMM Invest Plus, subvenția accizei la motorină, schemele de ajutor de stat pt investiții – programul de industrializare).
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește în plus 4,4 miliarde lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene.
Citeste si: Nou beneficiu pentru pensionarele cu venit de până în 3.000 de lei. Ce gratuitate vor primi acestea- kfetele.ro
Citeste si: EXCLUSIV! Târgul de Crăciun de la Cluj se deschide mâine, 22 noiembrie 2024! Edy Chereji: „Anul acesta nu vor fi focuri de artificii, va fi un spectacol de lasere și drone care va marca începutul evenimentului”- radioimpuls.ro
Citeste si: Val de aer polar în România. A nins și s-a depus strat consistent de zăpadă. Imagini din Brașov, Cluj, Neamț- antena3.ro
Ministerul Energiei va avea în plus 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investitii destinate productiei de energie din surse regenerabile și pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului.
Ministerul Educației- Alocarea suplimentară de peste 4,5 miliarde de lei pentru Ministerul Educației subliniază angajamentul Guvernului față de creșterea accesului la educație.
Din aceste fonduri vor fi finanțate salariile pentru cadre didactice, burse pentru elevi, naveta elevilor. Comparativ cu anul 2023, alocările Guvernului pentru educație cresc cu 61%, atingând un volum total de 58,5 miliarde de lei, cu 22,2 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor din anul 2022.
Guvernul mai transmite că Educația și Sănătatea vor primi aproximativ 20 de miliarde suplimentar, rezultând astfel un plus de 45 miliarde lei pentru educație și sănătate, comparativ cu bugetele anului 2023.
Bugetul Casei Naționale de Asigurări Sociale crește cu 11,3 miliarde de lei, bani necesari pentru asigurarea sumelor pentru medicamente gratuite sau al căror cost este compensat de stat, programele naționale cu scop curativ, precum și pentru investiții în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicat sănătății înregistrează o creștere de 26%.
De asemenea, bugetul Ministerului Sănătății va fi majorat cu 3,89 miliarde lei.
