Comisia Europeană, în cooperare cu preşedintele Consiliului European, a prezentat miercuri o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată a măsurilor de izolare luate în urma pandemiei cauzate de coronavirus, precizând că, deşi datorită măsurilor de izolare a fost încetinită răspândirea virusului, totuşi acestea au costuri uriaşe pentru populaţie, societate şi economie şi nu pot dura la infinit.
"Deşi ne aflăm încă în faza critică a menţinerii sub control a pandemiei, măsurile extraordinare pe care statele membre şi UE au fost nevoite să le ia dau rezultate. Datorită lor a fost încetinită răspândirea virusului şi s-au salvat mii de vieţi omeneşti. Numai că aceste măsuri, precum şi incertitudinea pe care o aduc, au costuri uriaşe pentru populaţie, societate şi economie şi nu pot dura la infinit", arată CE.
Citeste si: Epidemia și distanțarea socială, până în 2022- studiu
În timp ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, este necesar să se planifice strategic redresarea, să se revitalizeze economia şi să se revină la o creştere durabilă. Este vorba inclusiv despre facilitarea dublei tranziţii către o societate digitală şi totodată mai verde şi valorificarea învăţămintelor desprinse din criza actuală pentru asigurarea pregătirii şi a rezilienţei UE.
"Foaia de parcurs a Comisiei prezintă recomandările concrete pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare atunci când planifică ridicarea măsurilor de izolare: Este indicat să se acţioneze pas cu pas: măsurile ar trebui să fie retrase în mai multe etape, lăsându-se suficient timp între acestea pentru a evalua impactul măsurilor", menţionează CE.
De asemenea, măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice.
"De exemplu, protejarea grupurilor celor mai vulnerabile pe o perioadă mai îndelungată; facilitarea reluării treptate a activităţilor economice necesare; intensificarea curăţării şi dezinfectării periodice a terminalelor de transport, a magazinelor şi a locurilor de muncă; înlocuirea regimurilor de stare generală de urgenţă cu intervenţii precis direcţionate din partea guvernelor, astfel încât să se asigure transparenţa şi responsabilitatea democratică", spun reprezentanţii CE.
Controalele la frontierele interne ar trebui să fie eliminate în mod coordonat, adaugă ei.
"Restricţiile de călătorie şi controalele la frontieră ar trebui să fie eliminate odată ce se atinge un grad suficient de convergenţă între situaţia epidemiologică a regiunilor frontaliere. Redeschiderea frontierelor externe ar trebui să aibă loc în a doua etapă, în funcţie de răspândirea virusului în afara UE", potrivit acestora.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Reluarea activităţii economice ar trebui să aibă loc în mod treptat: se pot aplica mai multe modele, cum ar fi telemunca în cazul profesiilor care se pretează la aceasta, importanţa economică, organizarea muncii în schimburi etc. Este indicat să se evite situaţia în care întreaga populaţie ar reveni la locul de muncă în acelaşi timp.
"Adunările de persoane ar trebui autorizate în mod progresiv, ţinând seama de specificul diferitelor categorii de activităţi, cum ar fi: şcolile şi universităţile; activitatea comercială (comerţ cu amănuntul), cu o eventuală graduare; activităţile sociale (restaurante, cafenele), cu o eventuală graduare; adunările de persoane în masă", menţionează CE.
De asemenea, eforturile de prevenire a răspândirii virusului ar trebui continuate prin campanii de sensibilizare care să încurajeze populaţia să menţină practicile solide de igienă şi distanţarea socială. Acţiunile ar trebui să fie monitorizate în mod constant şi ar trebui să se pregătească terenul pentru revenirea la măsuri de izolare mai stricte în cazul unei recrudescenţe puternice.
"Prioritatea noastră numărul unu o constituie salvarea de vieţi omeneşti şi protejarea europenilor împotriva coronavirusului. În acelaşi timp, a sosit momentul să ne îndreptăm privirea către viitor şi să ne concentrăm asupra protejării mijloacelor de subzistenţă. Deşi situaţia diferă încă foarte mult de la un stat membru la altul, toţi europenii se întreabă, pe bună dreptate, când şi în ce ordine vor putea fi ridicate măsurile de izolare. Pentru o planificare responsabilă pe teren, care să asigure echilibrul adecvat între protecţia sănătăţii publice şi funcţionarea societăţilor noastre, avem nevoie de o bază solidă. Din acest motiv, Comisia a elaborat un catalog de orientări, criterii şi măsuri pe baza căruia se poate acţiona în mod judicios. Punctul forte al Europei rezidă în echilibrul său social şi economic. Împreună, învăţăm unii de la alţii şi ajutăm Uniunea Europeană să iasă din această criză”, spune preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Citeste si: Curs valutar, 15 aprilie 2020. Cât costă azi un euro
Comisia va elabora un plan de redresare bazat pe o propunere revizuită privind următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual) şi pe programul de lucru actualizat al Comisiei pentru 2020.
"Pentru revenirea la normal după măsurile de izolare impuse de pandemie va fi necesară o abordare europeană atent coordonată între statele membre, bazată pe date ştiinţifice şi solidară. Este esenţial ca sistemele noastre de sănătate să aibă capacitatea de a răspunde creşterii numărului de cazuri noi şi să aibă la dispoziţie medicamentele şi echipamentele esenţiale, precum şi capacităţi de testare şi depistare la scară largă. Suntem conştienţi că drumul va fi lung, că nu vom putea să înaintăm decât treptat şi că urmările acestei crize sanitare fără precedent vor fi de lungă durată. Până la găsirea unor tratamente eficace şi a unui vaccin, va trebui să învăţăm să trăim cu acest virus. Dar Europa se va repune pe picioare, solidară şi unită. Acesta este singurul mod", afirmă comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides.
Recunoscând specificul fiecărei ţări, foaia de parcurs europeană stabileşte mai multe principii-cheie.
"Este deosebit de important să se stabilească un calendar. Decizia că a sosit momentul oportun pentru a relaxa măsurile de izolare ar trebui să se bazeze pe criteriile următoare: criterii epidemiologice care să evidenţieze diminuarea semnificativă şi stabilizarea răspândirii bolii pe o perioadă îndelungată; existenţa unor capacităţi suficiente în cadrul sistemului de sănătate, ţinând seama, de exemplu, de rata de ocupare a secţiilor de terapie intensivă şi de disponibilitatea cadrelor sanitare şi a materialului medical; o capacitate adecvată de monitorizare, inclusiv capacitatea de testare la scară largă pentru a detecta şi a izola rapid persoanele infectate, precum şi capacitatea de localizare şi de urmărire", arată CE.
Comisia precizează că este nevoie de o abordare europeană.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
"Deşi calendarul şi modalităţile de ridicare a măsurilor de izolare diferă de la un stat membru la altul, avem nevoie de un cadru comun care să fie bazat pe: studii ştiinţifice axate pe sănătatea publică, cu recunoaşterea faptului că încetarea măsurilor restrictive presupune asigurarea unui echilibru între beneficiile pentru sănătatea publică şi impactul social şi economic; coordonarea dintre statele membre, pentru a evita efectele negative. Este o chestiune de interes european comun; respect şi solidaritate. Acest lucru este esenţial atât din punct de vedere sanitar, cât şi socioeconomic. Cerinţa minimă este ca, înainte de a ridica măsurile de izolare, fiecare stat membru să notifice în timp util acest lucru celorlalte state membre şi Comisiei şi să ţină seama de punctele de vedere ale acestora", adaugă CE.
Pentru ieşirea treptată din izolare sunt necesare măsuri de însoţire, printre care: colectarea de date armonizate şi dezvoltarea unui sistem solid de raportare şi de depistare a contacţilor, inclusiv cu ajutorul unor instrumente digitale care să respecte pe deplin confidenţialitatea datelor; extinderea capacităţii de testare şi armonizarea metodologiilor de testare. Astăzi, Comisia – în consultare cu Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor – a adoptat o serie de orientări privind diferitele teste de depistare a coronavirusului şi performanţele acestora; sporirea capacităţii şi rezilienţei sistemelor naţionale de sănătate, în special pentru a răspunde creşterii prevăzute a numărului de infecţii care va avea loc odată ce vor fi ridicate măsurile restrictive.
Mai este totodată nevoie de consolidarea în continuare a capacităţilor în materie de echipamente medicale şi echipamente individuale de protecţie, precum şi de dezvoltarea de tratamente şi medicamente sigure şi eficace, precum şi dezvoltarea şi introducerea accelerată a unui vaccin pentru a pune capăt răspândirii coronavirusului.
Comisia, în cooperare cu preşedintele Consiliului European, a elaborat foaia de parcurs ca răspuns la apelul la o strategie coordonată de ieşire lansat de Consiliul European din 26 martie. Aceasta ţine seama de expertiza Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor şi a grupului de oamnei de ştiinţă care consiliază Comisia cu privire la coronavirus. Bineînţeles, orice astfel de proces de reflecţie se bazează pe cunoştinţele ştiinţifice disponibile la momentul de faţă şi ar trebui să fie reexaminat pe măsură ce apar noi date concrete şi metodele de măsurare sunt armonizate.
În paralel, Comisia continuă să mobilizeze fonduri pentru a încuraja cercetarea în domeniul dezvoltării vaccinului, tratamentelor şi medicamentelor. De asemenea, Comisia colaborează cu Agenţia Europeană pentru Medicamente pentru a simplifica etapele de reglementare, de la trialurile clinice până la autorizaţiile de introducere pe piaţă. Comisia va încuraja totodată cooperarea internaţională în mod prioritar.
Mai mult, pentru a ajuta statele membre să achiziţioneze echipamentele necesare, inclusiv testele, cât mai rapid posibil, Comisia a înfiinţat un „Centru de coordonare pentru echipamentele medicale”, a lansat acţiuni comune de achiziţii publice, a constituit rezerve pentru situaţii de urgenţă prin intermediul RescEU şi a propus sprijinirea sistemelor naţionale de sănătate prin intermediul Instrumentului de sprijin de urgenţă.
