Cum devine o persoană sensibilă la polenul de ambrozie?

Ambrozia este o plan care produce mari cantități de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari.

Totodată, ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante.Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică.

Cum se manifestă alergia la ambrozia?

Astfel, alergia la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic.

Simptomele rinoconjunctivitei alergice pot fi: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în
respiraţie sau wheezing.

Citeste si: Ce este tigrul platanului și cum recunoști muscătura acestei insecte

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Irina Columbeanu și Ramona Gabor l-au scos pe Irinel Columbeanu de la azil! Gestul emoționant făcut de fiica fostului milionar! Unde l-a dus pe tatăl ei?- wowbiz.ro

Simptomele cutanate pot include leziuni de urticarie, care sunt papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, și extremitățile.

De asemenea, șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.

Este bine de știut faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Citeste si: Care este perioada ambroziei si cum poti sa te feresti de ea

Cât de frecventă este alergia la ambrozia?

Se apreciază că, din populația activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm.

Citeste si: Laurențiu Reghecampf, despre boala cumplită cu care mama lui s-a confruntat. Ce spune antrenorul despre starea ei de sănătate? „Întotdeauna există riscul să reapară.”- kfetele.ro

Citeste si: Suma colosală încasată de România la EURO 2024. Care sunt echipele de club din România care vor primi bani de la UEFA- radioimpuls.ro

Totodată, aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.

Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.

Cum se poate trata alergia la ambrozia?

Terapia pentru alergia la ambrozia este una complexă și trebuie să includă următoarele:

• Evitarea expunerii la polen, care poate ameliora simptomele rinoconjunctivitei alergice.  Expunerea la polen poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic.
• Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice induse de ambrozia, care este stabilit de medicul alergolog.
• Imunoterapia alergen-specifică (AIT), care este singurul tratament care modifică cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei AIT este benefică atât pentru tratamentul rinoconjunctivitei alergice sezoniere induse de polenuri și al celei persistente/perene induse de acarienii din praful de casă, la adulți și la copii- în scopul controlului simptomelor și prevenției dezvoltării astmului și/sau a altor sensibilizări, cât și pentru tratamentul astmului cu componentă alergică semnificativă- în scopul controlului simptomelor, al
  reducerii farmacoterapiei (în special a corticoterapiei) și al exacerbărilor.