Dar oare de ce să nu-I încurajăm pe copii să caute răspunsurile singuri, în cărţi cu poze? Iar dacă nu le găsesc, cum ar fi să le inventeze?
Să le punem la dispoziţie biblioteca
Odată ce copiii capătă răbdarea de a privi imaginile unei cărţi, ea trebuie să le fie aproape, la îndemână. Copiii care cresc în case unde există biblioteci devin mai inteligenţi şi sunt mai calmi.
Copiii cărora părinţii le citesc poveşti seara dezvoltă ataşament securizant şi devin adulţi sănătoşi emoţional. Pentru că o poveste împărtăşită, răbdarea şi comunicarea plină de atenţie, interacţiunea de calitate dintre părinte şi copil, felul cum amândoi îşi completează povestea respectivă sunt experienţe unice, de care este probabil ca cel mic să-şi amintească o viaţă.
Cărţile sunt cele mai bune jucării
Părinţii ar trebui să le cumpere fiilor şi fiicelor mai multe cărţi decât jucării de la o vârstă încolo, pentru că o carte îl stimulează pe cel mic să-şi creeze propria lume, să imagineze
personaje, să completeze poveştile acestora, pe scurt, să-şi folosească mintea. Atunci când încep cu obositoarele „de ce”- uri, părinţii îi pot trimite să caute răspunsurile în cărţi.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro
Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro
Şi, pentru a crea un viitor cititor pasionat dintr-un copil, cărţile pentru copii trebuie să facă apel la toate simţurile sale, să fie obiecte frumoase, să îl stimuleze vizual, tactil, etc. Frumuseţea şi calităţile fizice ale unei cărţi sunt mai importante la aceste vârste ca oricând.
Lectura în era digitală
Desigur, astăzi copiii sunt distraşi de tot soiul de stimuli alternativi.
Este foarte uşor să le pierzi concentrarea şi atenţia, pe care un joc video pe telefon le captează ca nimic altceva. Dar este păcat…
Pentru că jocul video îi va stimula poate atenţia vizuală, dar nu îi va dezvolta imaginaţia şi creativitatea. Acestea se nasc doar cu efort, cu exerciţiu constant şi contribuţie personală.
Cum poate să contribuie copilul?
De pildă, mama sau tata pot citi un fragment din poveste.
Dacă cel mic nu ştie încă să citească (şi chiar dacă ştie, plăcerea de a auzi vocea mamei e mare şi după clasa a doua sau a treia, deci să le permitem aceste momente de alint), la câteva minute, mama se poate opri din citit şi poate întreba: „Ei, ce s-a întâmplat acum? De ce aşa? Ce putea fi altfel? Ce crezi că se mai poate întâmpla?” În acest fel, copilul nu este stimulat pasiv doar, ci contribuie activ la desfăşurarea acţiunii, imaginează scenarii alternative, pe scurt, îşi foloseşte imaginaţia.
Cu cât un copil începe de mai devreme să citească ori să iubească lectura şi cărţile de orice gen (fie că sunt de literatură pentru copii, fie de biologie sau istorie) cu atât creierul său va beneficia mai bine de efectele minunate ale cuvântului scris.