Cum se face distribuirea mandatelor după alegerile parlamentare 2024? Rezultate parlamentare 2024

---

In articol:

• Pragul electoral
• Repartizarea mandatelor la nivel de circumscripție
• Calculul coeficientului electoral
• Atribuirea mandatelor
• Candidații independenți
• Voturile rămase
• Repartizarea mandatelor la nivel național
• Publicarea rezultatelor finale
• Ce prevede Constituția privind distribuirea mandatelor

---

Alegerile parlamentare din România sunt un proces complex, în cadrul căruia voturile exprimate de cetățeni sunt transformate în mandate de deputat și senator. După încheierea votării și numărarea voturilor, urmează procedură pentru distribuirea mandatelor. 

UPDATE ora 07:00- După numărarea voturilor din 99,02% din secțiile de votare, situația este următoarea:

Senat

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- 2.056.114 voturi- 22,78%
ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR- 1.636.043

voturi- 18,13%
PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL- 1.303.252 voturi- 14,44%
UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA- 1.079.887 voturi- 11,96%
PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA- 682.960 voturi- 7,57%
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA- 587.867voturi- 6,51%
PARTIDUL OAMENILOR TINERI- 562.023 voturi- 6,23%
SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE- 254.636 voturi- 2,82%

Camera Deputaților

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- 2.019.178 voturi- 22,41%
ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR- 1.605.465 voturi- 17,82%
PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL- 1.217.716 voturi- 13,51%
UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA- 1.085.947 voturi- 12,05%
PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA- 645.120 voturi- 7,16%
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA- 582.372 voturi- 6,46%
PARTIDUL OAMENILOR TINERI- 566.804 voturi- 6,29%
SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE- 267.755 voturi- 2,97%

UPDATE ora 06:30- După numărarea voturilor din 98,88% din secțiile de votare, situația este următoarea:

Senat

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- 2.054.092 voturi- 22,87%
ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR- 1.623.904 voturi- 18,08%
PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL- 1.300.449 voturi- 14,48%
UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA- 1.071.256 voturi- 11,93%
PARTIDUL S.O.S.

ROMÂNIA- 675.297 voturi- 7,52%
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA- 586.500 voturi- 6,53%
PARTIDUL OAMENILOR TINERI- 555.847 voturi- 6,19%
SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE- 252.718 voturi- 2,81%
FORȚA DREPTEI- 173.318 voturi- 1,93%

Citeste si: Rezultate parțiale Exit Poll alegeri parlamentare 2024: Cine se află în fruntea clasamentului pentru Camera Deputaților- kanald.ro

Citeste si: Văru Săndel dezvăluie cum și-a împărțit Silviu Prigoană averea: “Honorius a moștenit afacerile, ceilalți…”| EXCLUSIV- wowbiz.ro

Citeste si: Trei oameni au murit după ce au mâncat tocană de țestoasă dintr-o specie rară, amenințată de dispariție- antena3.ro

Camera Deputaților

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- 2.016.967 voturi- 22,50%
ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR- 1.593.270- 17,77%
PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL- 1.217.055 voturi- 13,58%
UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA- 1.076.615 voturi- 12,01%
PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA- 637.663 voturi- 7,11%
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA- 580.986 voturi- 6,48%
PARTIDUL OAMENILOR TINERI- 560.618 voturi- 6,25%
SĂNĂTATE EDUCAŢIE NATURĂ SUSTENABILITATE- 265.768 voturi- 2,96%

Pragul electoral

După ce procesul de votare se încheie, birourile electorale de circumscripție colectează toate dosarele cu rezultatele parțiale și întocmesc procese-verbale cu totalizarea voturilor pentru fiecare partid, alianță politică sau candidat independent. Aceste procese-verbale sunt transmise la Biroul Electoral Central (BEC) în termen de 24 de ore.

Un aspect esențial în procesul de distribuire a mandatelor este pragul electoral, care reprezintă numărul minim de voturi pe care o formațiune politică trebuie să le obțină pentru a fi eligibilă pentru atribuirea mandatelor. Pragul este calculat astfel:

5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale, pentru toți competitorii electorali.

Pentru alianțele politice și alianțele electorale, pragul de 5% se suplimentează cu 3% pentru al doilea membru al alianței și 1% pentru fiecare membru suplimentar, dar fără a depăși 10% din totalul voturilor la nivel național.

Partidele și alianțele care nu ating pragul electoral nu vor primi mandatele, iar candidații independenți trebuie să obțină suficiente voturi pentru a depăși coeficientul electoral al circumscripției pentru a deveni eligibili.

Citește și: Ce partide trec pragul electoral și intră în noul Parlament. De ce nu toate formațiunile politice au nevoie de 5% din voturi

Repartizarea mandatelor la nivel de circumscripție

Distribuirea mandatelor are loc în două etape importante: la nivelul fiecărei circumscripții electorale și la nivel național.

Calculul coeficientului electoral

În fiecare circumscripție, Biroul Electoral de Circumscripție stabilește coeficientul electoral, care se obține prin împărțirea totalului voturilor valabil exprimate pentru partidele și candidații care au trecut pragul electoral la numărul de mandate ce urmează să fie alocate în acea circumscripție. Coeficientul electoral este un număr întreg, calculat fără zecimale, care va fi utilizat pentru a distribui mandatele.

Atribuirea mandatelor

Fiecare partid sau candidat va primi mandatele conform coeficientului electoral:

Citeste si: Când va naște Geta Sterp și de ce a fost nevoită să se întoarcă înapoi acasă, după ce a mers la spital. „Eu una îmi doresc foarte mult să nasc natural”- kfetele.ro

Citeste si: Câți bani cere Mihai Trăistariu pentru 45 de minute de concert. Cum are artistul grijă de vocea lui- radioimpuls.ro

Citeste si: Trei oameni au murit după ce au mâncat tocană de țestoasă dintr-o specie rară, amenințată de dispariție- antena3.ro

Partidele politice și alianțele politice vor primi un număr de mandate egal cu numărul de ori în care coeficientul electoral se încadrează în voturile valabil exprimate pentru lista lor de candidați.

Mandatele vor fi atribuite în ordinea în care candidații sunt listați, conform listei de candidați depusă de partid sau alianță.

Candidații independenți

Candidații independenți pot primi un mandat doar dacă obțin un număr de voturi egal sau mai mare decât coeficientul electoral pentru deputați sau senatori, în funcție de tipul de alegere. De asemenea, un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat și nu participă la repartizarea mandatelor la nivel național, ci doar în cadrul circumscripției în care s-a înscris.

Voturile rămase

După atribuirea mandatelor, există situații în care există voturi neutilizate (adică voturi exprimate pentru liste care nu ajung la coeficientul electoral) sau mandate neatribuite. Acestea sunt redistribuite centralizat de către Biroul Electoral Central, la nivel național, pentru a asigura că toate locurile disponibile sunt ocupate conform procedurii legale.

Citește și: "Ortodoxismul bădăran" și "putinismul" se ascund sub masca suveranismului românesc, acuză fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu

Repartizarea mandatelor la nivel național

După ce procesul de atribuire a mandatelor a fost finalizat la nivelul fiecărei circumscripții, Biroul Electoral Central colectează datele și publică rezultatele finale. La acest nivel, se aplică mecanisme de redistribuire a mandatelor pe baza voturilor rămase sau a locurilor neatribuite, pentru a asigura o distribuție corectă și echitabilă a mandatelor între toate formațiunile politice.

Publicarea rezultatelor finale

După ce toate mandatele sunt atribuite, Biroul Electoral Central publică rezultatele finale în Monitorul Oficial al României. Aceste rezultate vor include numărul de mandate alocate fiecărui partid politic, alianță sau candidat independent și vor desemna oficial noul Parlament. Conform Constituției României, Parlamentul trebuie să se întrunească în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Ce prevede Constituția privind distribuirea mandatelor

Constituția României, în Articolul 62, prevede că Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar mandatele sunt distribuite proporțional în funcție de numărul de voturi obținute de partide și candidați.

De asemenea, Articolul 63 stabilește că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat au loc la fiecare 4 ani, iar Parlamentul nou ales se întrunește în cel mult 20 de zile de la alegeri.