In articol:
- 1 decembrie- Ziua Națională a României
- Ziua Națională a României a fost celebrată pe 10 mai sau pe 23 august în trecut
1 decembrie Ziua Națională a României. Pentru fiecare român ziua de 1 decembrie are o însemnătate aparte. Dacă în trecut Ziua Națională era celebrată pe 10 mai sau pe 23 august, data de 1 decembrie a fost stabilită prin lege ca Ziua Națională a României.
De ce a fost aleasă data de 1 decembrie să fie Ziua Națională a României
1 decembrie- Ziua Națională a României
În fiecare an ziua pe 1 decembrie românii sărbătoresc Ziua Națională a României. Un moment important pentru istoria României, când în urmă cu aproape 104 ani, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare, unde s-a votat ca Transilvania să se unească cu România și a consfințit ceea ce acum numim România Mare.
Hotărârea de unire necondiționată a avut loc după ce la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
Citește și: Când se deschid târgurile de Crăciun în 2022 din Bucureşti, Sibiu şi Braşov?
Astfel, la 1 decembrie 1918, s-a decis în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
Totodată, recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a efectuat la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională strânsă la a adoptat o rezoluție prin care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. Pe 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii:
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”.
Pe 11 decembrie 1918, Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.
Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
În perioada 1866- 1947, Ziua Națională a României era sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
Imediat după Revoluție, ziua de 1 decembrie a fost stabilită ca Ziua Națională a României prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Prin intermediul aceluiași act normativ se stabilea că ziua de 1 decembrie este o sărbătoare publică și liberă pentru toți angajații.
De ce a fost aleasă data de 1 decembrie să fie Ziua Națională a României
Ziua Națională a României a fost celebrată pe 10 mai sau pe 23 august în trecut
În perioada 1866- 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai. Între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
Citește și: Când este Ignatul 2022? Tradiţii şi obiceiuri
În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice- începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România.
Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Citește și: Astăzi începe Postul Crăciunului! Ce nu ai voie să faci în următoarele 40 de zile