De ce ne plac foarte mult unele alimente, în timp ce de altele nu vrem să ne atingem sub nicio formă? Mihaela Bilic are răspunsul
Medicul nutriționist a explicat de ce unele alimente ne plac, în timp ce altele nu ne atrag.
În timp ce unele alimente ne plac și am vrea să le consumăm mereu, pe altele pur și simplu nu le-am pune pe masă sub nicio formă. Am putea crede că acest lucru este dictat de către papilele gustative, însă specialiștii spun că este vorba de cu totul altceva.
Mihaela Bilic, cunoscut medic nutriționist, spune că modul în care gustul unui aliment este perceput de organism are loc în creierul omului.
Citește și: A băut câte un pahar de vin la fiecare milă din maraton. Ce s-a întâmplat după 5 ore de alergare?
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
„Gustul e în cap, nu în gură! Mâncarea nu înseamnă doar combustibil pentru organism, este și plăcere pentru simțuri. Percepția gustului are loc în creier și este o combinație între stimulii primiți de la receptorii de gust și miros. Simțul gustativ apare încă din stadiul de embrion, însă numărul și diversitatea receptorilor variază de la o persoană la alta. Cu alte cuvinte suntem cu toții diferiți când e vorba de gusturi. Lucrurile sunt mai complicate de atât, orice experiență gustativă are 2 componente: una anatomică, care înseamnă percepția celor 4 gusturi de bază-acru, amar, dulce, sărat și una emoțională, care corespunde cuvintelor îmi place/nu-mi place; alimentul este asociat mental cu o anumită trăire sau experiență avută în timpul degustării”, a spus medicul nutriționist Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
Prin urmare, mai spune Mihaela Bilic, nu gustul produsului este cel care face diferența, ci modul în care este perceput de către oameni.
„Altfel spus, nu contează gustul real al unui produs, contează ce proiecție facem noi asupra lui. În afară de zahăr, nu suntem programați genetic să iubim un aliment. Toate preferințele alimentare pe care le dezvoltăm sunt rezultatul experiențelor gustative avute de-a lungul timpului. Aspectul emoțional este important mai ales la diversificarea alimentației pentru copii. Dacă îi obligați să mănânce sau nu gătiți pe placul lor un anumit aliment, riscați ca ei să dezvolte aversiune pentru multe feluri de mâncare. Participarea copiilor la activitățile din bucătărie este esențială pentru împrietenirea lor cu alimentele.
Citește și: VIDEO- Cireșele sunt fructele vedetă ale sezonului, cu multe calorii
Atmosfera din jurul mesei și felul în care ceilalți membri ai familiei apreciază un anumit produs îl va face pe copil să-l consume chiar dacă gustul este unul greu de acceptat. Cel mai bun exemplu este gustul amar-există copii care consumă cu plăcere salată de andive pentru simplu fapt că toată familia face asta. În concluzie gustul se formează în cap, nu în gură și nu ține de aliment, ci de persoană! Indiferent de ADN-ul nostru anatomic, educația gustului se face în funcție de mediu și de contextul emoțional. Gustul se învață și se diversifică pe bază de experiențe alimentare plăcute. Memoria e mai importantă decât papila, când vine vorba de mâncare!”, a mai precizat medicul nutriționist.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro