In articol:
- Ce s-a întâmplat miercuri în Stockholm
- De ce nu a interzis poliția din Suedia arderea Coranului?
- "Coranul este în inimile voastre"
Protestul împotriva Coranului, cartea sfântă a musulmanilor, a inclus doar două persoane și a fost planificat în fața principalei moschei din capitala Suediei, potrivit Politico.eu.
Citește și: VIDEO- Credincioșii musulmani serbează astăzi prima zi din cele trei de Ramazan Bayram
La începutul acestui an, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că, dacă Suedia nu va arăta respect față de Turcia sau de musulmani, el nu va sprijini candidatura țării nordice la NATO.
Declarațiile lui Erdogan au venit după ce un politician de extremă-dreapta a ars un Coran la Stockholm lângă ambasada Turciei, exacerbând tensiunile dintre cele două țări.
Ce s-a întâmplat miercuri în Stockholm
Un critic irakian al islamului a ars miercuri, 28 iunie, o copie a Coranului în fața principalei moschei din Stockholm, după ce poliția suedeză a renunțat să interzică protestul planificat.
Care este fundalul deciziei, potrivit Local.se? Salwan Momika, din Irak, a spus că vrea să ardă Coranul, cartea sfântă a islamului, pentru a protesta împotriva religiei musulmane, mai degrabă decât pentru a protesta împotriva aderării Suediei la NATO.
„Vom arde Coranul”, a spus el pentru știrile TT înainte de a efectua actul.
"Nu luptăm împotriva musulmanilor, ci împotriva gândurilor lor. Nu suntem împotriva musulmanilor, suntem de partea lor", a spus el. Momika a spus anterior că religia musulmană a avut un impact atât de negativ încât Coranul ar trebui interzis la nivel global.
De ce nu a interzis poliția din Suedia arderea Coranului?
În februarie, poliția i-a interzis lui Momika să ardă Coranul în afara ambasadei Irakului, pe motiv că acest lucru risca să provoace tulburări publice, așa cum sa întâmplat în Suedia în Paștele anului 2022.
De asemenea, poliția a interzis unui grup anti-NATO să ardă cartea sfântă a musulmanilor.
Dar în aprilie, o instanță administrativă a anulat interdicția, hotărând că dreptul la întrunire și dreptul la protest sunt ambele protejate de legile constituționale ale Suediei, cu excepția cazului în care reprezintă o amenințare concretă pentru securitate.
"Oportunitățile disponibile pentru a refuza permisiunea pentru o adunare publică sunt foarte limitate. Instanța de contencios administrativ nu consideră că amenințarea prezentată ca temei pentru decizia Autorității de Poliție de a refuza autorizațiile este suficient de concretă și legată de adunarea în cauză", a explicat avocatul Eva-Lotta Hedin, la acel moment.
După decizia judecătorilor, poliția suedeză nu mai avea practic nicio justificare pentru oprirea protestului.
„Permisiunea pentru reuniunea de astăzi a fost acordată ținând cont de faptul că Curtea de Apel a respins acele decizii”, a declarat Helena Boström Thomas, purtătorul de cuvânt al poliției, pentru TT.
„Regula de bază este că o cerere pentru permisiunea de a organiza un eveniment public ar trebui în general acceptată”, a mai spus oficialul suedez.
"Coranul este în inimile voastre"
Până la momentul redactării acestui articol, arderea Coranului în centrul Stockholmului de miercuri nu a provocat nimic asemănător nivelului de perturbare cauzat în Paștele 2022, când o serie de arderi ale Coranului efectuate de extremistul danez Rasmus Paludan în zonele cu nivel ridicat populația imigrantă a dus la revolte în toată Suedia.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Un jurnalist de la TT a estimat că doar aproximativ 200 de persoane au participat la incendierea de azi, o femeie rostind o rugăciune creștină și fluturând o cruce în aer, iar cei care susțin protestul au strigat la cei care se aflau în moschee.
În afara moscheii, bătrâni musulmani stăteau în picioare, implorând musulmanii mai tineri să nu se lase provocați. "Doar intrați în moschee, nu-i acordați atenție. Coranul este în inimile voastre", a spus unul dintre ei.
Ce s-a întâmplat ultima dată când Coranul a fost ars? Decizia extremistului danez Rasmus Paludan de a arde Coranul în fața ambasadei Turciei la sfârșitul lunii ianuarie a dus la suspendarea discuțiilor Suediei cu guvernul Turciei privind apartenența la NATO, iar președintele Erdogan a spus că țara sa nu va sprijini aderarea Suediei la NATO.
Una dintre condițiile puse Suediei de Turcia este ca arderea Coranului să fie declarată ilegală de autoritățile legislative suedeze.
Scopul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, este să admită Suedia în alianță până în iulie, când NATO va organiza următorul summit oficial, care are loc la Vilnius.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a mai spus miercuri că țara sa încă își propune să adere la NATO până în iulie, dar a adăugat că totul depinde de Turcia.