De unde vin numele râurilor din România

De unde vin numele râurilor din România. Bistriţa înseamnă „apă repede”

S-au făcut studii care au arătat de unde vin numele râurilor din România.  Astfel, Arieş provine din latinescul Auratus(= aur), iar Bega, râul care traversează Timişoara a apărut în scripte abia în 1728. Până atunci, era cunoscut drept Timişul Mic. Cele două râuri curg aproape paralel prin Câmpia de Vest. Numelle râului Bistriţa provine din slavă şi poate fi tradus ca „apa repede“.

Povestea Dâmboviţei, râul care trece şi prin Bucureşti, a început în urmă cu mulţi, foarte mulţi ani, atunci când dragostea dintre doi tineri a fost încercată cu probe ca de basm. Bucur, ciobanul care a venit în Bucureşti, a contribuit şi la formarea râului Dâmboviţa. Legenda spune că într-o pădure din ţara noastră avea casă un tăietor de lemne foarte sărac, dar care se considera un om bogat pentru că avea o comoară de fiică, o tânără sprintenă şi frumoasă pe care o chema Dâmboviţa.

De unde vin numele râurilor din România. Dâmboviţa a fost iubita ciobanului Bucur

Bărbatul o crescuse pe fiica lui fără niciun fel de ajutor, pentru că mama acesteia murise cu ani în urmă. În apropiere de pădurea în care trăiau cei doi, tată şi fiică, era o câmpie unde îşi ducea existenţa un cioban vestit, Bucur. Dâmboviţa şi ciobanul se cunoşteau din copilărie şi odată cu trecerea timpului s-au îndrăgostit unul de celălalt, ajungând să creadă că legătura lor este ursită de divinitate.

Anii au trecut peste cei doi îndrăgostiţi şi într-o noapte, la uşa tăietorul de lemne a apărut un prinţ. Acesta se plângea de faptul că este urmărit de mai mulţi hoţi şi că nu ştie cum ar putea să scape de aceştia. După câteva clipe l-a întrebat pe tatăl Dâmboviţei dacă doreşte să-i arate drumul sper vârful muntelui în care era pădurea. Dâmboviţa s-a hotărât să îl conducă pe prinţul necunoscut spre locul în care dorea să ajungă, deoarece tatăl fetei era prea bătrân pentru a mai putea face faţă unei asemenea drumeţii.

De unde vin numele râurilor din România. Dunărea vine de la zeul fluviilor Danubius

Dunărea a fost cunoscută pentru prima dată sub numele de Mataes (râu norocos), fenicienii i-au spus Phison, iar grecii Istros. Romanii l-au denumit Danubius (Zeul fluviilor) până la Porţile de Fier, păstrând vechea denumire de Istros/ Ister, de la Porţile de Fier până la vărsarea în Marea Neagră. Numele din limba română, deşi este înrudit cu cel latin, nu poate fi derivat din acesta. S-a încercat o explicaţie prin intermediarul, Donaris, dar acesta e inexistent în documente antice. Numele de Dunăre, vine de la forma prescurtată, Duna(cea)-rea. În alte alte limbi denumirea este: Donau (germană), Dunaj (slovacă), Dunav/ Дунав (bulgară şi sârbă), Duna (maghiară), Dunav (croată), Дунай/ Dunai (ucraineană), Danube (engl. şi fr.), Tuna (turcă).

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

De unde vin numele râurilor din România. Mureş se trage din denumirea latină de Maris

S-a aflat de unde vin numele râurilor din România. Ialomiţa vine de la „Helibachia“, nume contopit cu termenul dac „Naparis“.

Prima denumire a Jiului a fost Rhabon. (Strabon, Pliniu cel Batrîn, în sec al II-a d.H.) Primul document în care este schiţat cursul râului aparţine lui Claudius Ptolemeus din Alexandria. În perioada de formare a statului dac, denumirea râului a fost înlocuită cu Gilfil sau Gilpil. Denumirea râului Moldova vine de la numele căţelei lui Dragoş Vodă, iar Mureş din latinul Maris, un nume de fată care înseamnă “a mării”. Prut vine de la cuvântul dac-get Porata (apă furtunoasă), trecut în pronunţie greacă sau latină, iarSomeş de la cuvântul dac Samus (agitat, învolburat, amestecat). În fine, Timiş se trage din limba dacă: thibh-isjo (mlăştinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca şi Tamiş. Acesta a fost preluat de maghiari (Temes), de germani (Temesch) şi de români. În perioada romană, Timişul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.
 

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro