La 21 mai, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii imparati Constantin si mama sa Elena, ca protectori ai credintei crestine, slaviti de crestinatate „intocmai cu Apostolii”. in calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Sarbatoarea Sfintilor imparati Constantin si Mama sa Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine.
Constantin cel Mare este si cel care a mutat capitala imperiului de la Roma la Constantinopol. Constantin a luat hotararea de a restaura Byzantionul si de a face din el capitala imperiului.
Citeste si: România, lovită de lapoviță și ninsoare! Meteorologii au emis un avertisment de ultimă oră- wowbiz.ro
Sfintii Constantin si Elena reprezinta o sarbatoare importanta pentru romani si sunt multe traditii si superstitii legeate de ea.
Sarbatoarea Sfintilor imparati Constantin si Mama sa Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine.
Sfintii Constantin si Elena: Traditii si superstitii
Citeste si: Statul român oferă suma de 700 de lei pentru femei! Care sunt criteriile necesare?- kfetele.ro
Sfintii imparati Constantin si Elena. Exista, in ziua de Constantin si Elena, si o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia, si anume:
- multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului;
- in unele regiuni ale tarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;
- podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;
- femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma;
-
pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.