Close sidebar
Close sidebar

De ziua Sfintilor Constantin si Elena se trec oile prin fum. Traditii si superstitii legate de aceasta sarbatoare

Sfintii Constantin si Elena reprezinta o sarbatoare importanta pentru romani si sunt multe traditii si superstitii legeate de ea.

A.L.,


DISTRIBUIE
acest articol

La 21 mai, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii imparati Constantin si mama sa Elena, ca protectori ai credintei crestine, slaviti de crestinatate „intocmai cu Apostolii”. in calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Sarbatoarea Sfintilor imparati Constantin si Mama sa Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. in ajunul luptei cu paganul Maxentiu, suveranului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, semnul Crucii, ca simbol al biruintei: „intru acest semn vei invinge”. Totodata, Sfanta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost rastignit.

Constantin cel Mare este si cel care a mutat capitala imperiului de la Roma la Constantinopol. Constantin a luat hotararea de a restaura Byzantionul si de a face din el capitala imperiului.

in noiembrie 324, a stabilit in mod oficial hotarele noului sau oras, mutandu-le cu circa 4 km in afara si marind cam de 4 ori suprafata sa. Noul oras a devenit un centru al crestinismului, resedinta unui patriarh, si era comparabil ca dimensiuni cu Roma, Alexandria sau Ierusalimul. „Noua Roma” a mostenit institutiile politice ale vechii Rome, dar si traditii culturale ale Rasaritului grec.

Citeste si: Liam Payne, fost membru al trupei One Direction, a murit la doar 31 de ani. A fost găsit fără viață în curtea unui hotel din Buenos Aires- kanald.ro

Citeste si: România, lovită de lapoviță și ninsoare! Meteorologii au emis un avertisment de ultimă oră- wowbiz.ro

Citeste si: Povestea francezului cu o podgorie secretă în centrul Parisului. Cultivă 2.000 de vițe de vie printre blocuri: „Este excepțional”- antena3.ro

Sfintii Constantin si Elena reprezinta o sarbatoare importanta pentru romani si sunt multe traditii si superstitii legeate de ea.

La 21 mai, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii imparati Constantin si mama sa Elena, ca protectori ai credintei crestine, slaviti de crestinatate „intocmai cu Apostolii”. in calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Sarbatoarea Sfintilor imparati Constantin si Mama sa Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine.

in ajunul luptei cu paganul Maxentiu, suveranului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, semnul Crucii, ca simbol al biruintei: „Intru acest semn vei invinge”. Totodata, Sfanta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost rastignit.

Sfintii Constantin si Elena: Traditii si superstitii

Citeste si: Statul român oferă suma de 700 de lei pentru femei! Care sunt criteriile necesare?- kfetele.ro

Citeste si: Bianca Drăgușanu, reacție după ce a fost acuzată că a circulat pe contrasens. Imaginile au devenit virale- radioimpuls.ro

Citeste si: Povestea francezului cu o podgorie secretă în centrul Parisului. Cultivă 2.000 de vițe de vie printre blocuri: „Este excepțional”- antena3.ro

Sfintii imparati Constantin si Elena. Exista, in ziua de Constantin si Elena, si o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia, si anume:

  • multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului;
  • in unele regiuni ale tarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;
  • podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
  • ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;
  • femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma;
  • pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.
     
Citește-ne pe

Clipul zilei
Te-ar putea interesa si
NOUTĂȚI