Cercetătorii americani au anunţat, marţi, că au detectat această moleculă organică complexă, denumită ”oxid de propilenă”, într-un nor uriaş de gaze şi praf cosmic, aflat în centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, scrie news.ro.
Semănând cu o pereche de mâini umane, unele dintre moleculele organice, inclusiv oxidul de propilenă, sunt însoţite de versiuni ”în oglindă” ale lor- această proprietate chimică fiind denumită ”chiralitate”.
Savanţii au cercetat timp de mulţi ani motivul pentru care fiinţele vii prezintă doar o versiune a anumitor molecule, precum forma corespunzătoare ”mâinii dreapte” din structura ribozei, coloana vertebrală a
Descoperirea oxidului de propilenă în spaţiu stimulează teoriile care afirmă că fenomenul de chiralitate are origini cosmice.
”Acesta este un progres uriaş pentru felul în care noi înţelegem felul în care moleculele prebiotice sunt făcute în Universe şi efectele pe care ele le au asupra originii vieţii”, a spus chimistul Brett mcGuire de la National Radio Astronomy Observatory din Charlottesville, Virginia.
Aceste tipuri de molecule, vitale în biologie, au fost descoperite anterior în meteoriţii căzuţi pe Terra şi în cometele din Sistemul Solar, dar niciodată în uriaşul spaţiu interstelar.
Descoperirea întăreşte şi mai mult teoria potrivit căreia ”cărămizile-vieţii” au fost aduse pe Terra, la începuturile formării planetei noastre, de corpuri cereşti precum meteoriţi şi comete care au încorporat în structurile lor astfel de molecule ce pluteau în spaţiu.
În mai, oamenii de ştiinţă au descoperit pentru prima dată pe o cometă aminoacidul glicină, folosit de organismele vii pentru a sintetiza proteine.
Noul studiu a folosit radiotelescoape pentru a analiza detaliile chimice ale moleculelor prezente în acel îndepărtat nor de gaze şi praf cosmic.
Semnalul complex asociat cu molecula de oxid de propilenă nu era suficient de exact pentru ca oamenii de ştiinţă să îşi dea seama dacă moleculele au structuri orientate spre stânga sau spre dreapta.
Studiile viitoare, care vor analiza felul în care lumina polarizată interacţionează cu aceste molecule, vor putea să dezvăluie dacă una dintre cele două versiuni ale oxidului de propilenă este dominantă în spaţiu sau dacă cele două versiuni ocupă proporţii
Studiul a fost publicat în revista Science, iar concluziile sale au fost prezentate, marţi, la conferinţa organizată de American Astronomical Society în oraşul San Diego.
Citeste si: Cutremur vineri dimineață în România! Ce magnitudine a avut seismul și în ce zonă s-a produs- kanald.ro