Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia că nu ar trebui să se aștepte la sprijinul său pentru intrarea în NATO după arderea Coranului în fața ambasadei Turciei din Stockholm.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan
[Sursa foto: Twitter]Noi sciziuni apar în interiorul alianței NATO, spre satisfacția Rusiei lui Vladimir Putin, care se află într-un război deschis cu Occidentul, nu doar cu Ucraina.
Citește și: Noi tensiuni la extinderea NATO. Motive de satisfacție pentru Rusia lui Putin
„Suedia nu ar trebui să se aștepte la sprijinul nostru pentru NATO”, a spus luni președintele Erdogan, în primul răspuns oficial la actul unui politician anti-islam în timpul unui protest de sâmbătă din Stockholm.
Protestul a fost aprobat de poliția suedeză în ciuda obiecțiilor Turciei, potrivit RFI, iar unul dintre manifestanți a ars cartea sacră a islamului, Coranul.
Comentariul lui Recep Erdogan a îndepărtat și mai mult perspectivele ca Suedia și Finlanda să se alăture alianței de apărare occidentale înaintea scrutinului prezidențial și parlamentar al Turciei din luna mai.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Turcia și Ungaria sunt singurii membri NATO care nu au ratificat decizia istorică a vecinilor nordici de a-și rupe tradiția de nealiniere militară, ca răspuns la invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Citește și: Erdogan i-a cerut lui Putin o "încetare unilaterală a focului"
Premierul maghiar Viktor Orban a promis că parlamentul Ungariei va aproba cele două memorandumuri luna viitoare.
Dar președintele Turciei a lansat luni un nou avertisment dur după gestul șocant din weekend din capitala Suediei.
„Este clar că cei care au provocat o asemenea rușine în fața ambasadei țării noastre nu se mai pot aștepta la nicio bunăvoință din partea noastră în ceea ce privește cererea lor de aderare la NATO”, a spus Erdogan.
Liderii suedezi au condamnat ferm acțiunile politicianului de extremă dreapta Rasmus Paludan, dar au apărat libertatea de exprimare din țara lor.
Erdogan a stabilit deja o serie de condiții dure care includ o cerere ca Suedia să extrădeze zeci de suspecți, în mare parte kurzi, pe care Ankara îi acuză de „terorism” sau de implicare într-o lovitură de stat eșuată din 2016.
