Examenul de Bacalaureat i-a dat emotii mari si marelui filozof Mircea Eliade. ”Să mă văd eu cu patalamaua la mână” visa filozoful in 1925, anul cand a fost introdus "examenul maturitatii"
Examenul de bacalaureat le-a dat emotii mari absolventilor de liceu inca din anul 1925, cand a fost introdus pentru prima data in Romania sub denumirea de "examenul de maturitate" si care a devenit in scurt timp un cosmar pentru elevi.
Inca de la inceput, acest examen se desfasura in doua sesiuni si anume sesiunea de vara care avea loc in perioada 25 iunie-10 iulie si sesiunea de toamna programata in perioada 15-30 septembrie.
Examenul cuprindea o proba orala care se desfasura pe parcursul a doua ore si trei examene scrise, fiecare dintre probe fiind eliminatorie.
La proba orala, care dura doua ore, candidatilor li se puneau intrebari din sapte materii diferite studiate in liceu, la care participau sapte profesori.
Proba orala era cea mai temuta proba pentru elevi.
In primul an, rata de promovabilitate a fost dezastruasa. Doar 35% dintre absolventii de liceu au reusit sa treaca in anul 1925 de examenul de bacalaureat.
Tot in anul 1925, printre elevii emotionati care sustineau pentru prima data examenul maturitatii se afla si marele filozof Mircea Eliade care spunea: "Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie.
Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi. În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate".
In cartea autobiografica "Adolescentul miop", Eliade scrie ca a asteptat cu inspaimantare sesiunea din toamna a examenului maturitatii, deoarece a avut o restanta si nu a putut sustine examenul in vara.
"Îmi priveam tovarăşii: tremurau, cu buzele albe, cu gâturile reci, cu tâmplele supte. Eu eram palid şi îmi torturam ochelarii".
M-a surpins înciudat că lipsea catedra. Profesorii s-au aşezat pe scaune. Noi, între-o bancă, unul lângă altul. Eram calm, prea calm. Am început cu limba şi literatura română” povesteste filozoful despre trairile pe care l-a avut la proba orala.
Eliade a fost nemultumit de modalitatea in care erau alese subiectele la acest examen, care, dupa spusele lui, "trec cei norocoşi, cei favorizaţi, cei tâmpi".
Mircea Eliade a fost singurul elev promovat in toamana la liceul sau, scrie adevarul.ro.
Inca de la inceput, acest examen se desfasura in doua sesiuni si anume sesiunea de vara care avea loc in perioada 25 iunie-10 iulie si sesiunea de toamna programata in perioada 15-30 septembrie.
Examenul cuprindea o proba orala care se desfasura pe parcursul a doua ore si trei examene scrise, fiecare dintre probe fiind eliminatorie. La
proba orala, care dura doua ore, candidatilor li se puneau intrebari din sapte materii diferite studiate in liceu, la care participau sapte profesori.
Proba orala era cea mai temuta proba pentru elevi.
In primul an, rata de promovabilitate a fost dezastruasa. Doar 35% dintre absolventii de liceu au reusit sa treaca in anul 1925 de examenul de bacalaureat.
Tot in anul 1925, printre elevii emotionati care sustineau pentru prima data examenul maturitatii se afla si marele filozof Mircea Eliade care spunea: "Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi. În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate".
In cartea autobiografica "Adolescentul miop", Eliade scria ca a asteptat cu inspaimantare sesiunea din toamna a examenului maturitatii, deoarece a avut o restanta si nu a putut sustine examenul in vara.
"Îmi priveam tovarăşii: tremurau, cu buzele albe, cu gâturile reci, cu tâmplele supte. Eu eram palid şi îmi torturam ochelarii".M-a surpins înciudat că lipsea catedra. Profesorii s-au aşezat pe scaune. Noi, între-o bancă, unul lângă altul. Eram calm, prea calm" povesteste filozoful despre trairile pe care le-a avut la proba orala.
Eliade a fost nemultumit de modalitatea in care erau alese subiectele la acest examen, la care, dupa spusele lui, "trec cei norocoşi, cei favorizaţi, cei tâmpi".