In articol:
- Aplicația Ceasul bun, gândită pentru a fi ușor de utilizat de persoanele cu dizabilități
- ”Vreau la judecător”
- Se pot încărca în aplicație și dovezi ale abuzului
- Cuvinte în fraze și sintagme foarte ușor de înțeles pentru toată lumea
- Aplicația, lansată în plin scandal al ”azilelor groazei”
Miruna Muscan, Product Assistant Code 4 Romania și UX designer pentru aplicația Ceasul Bun, a vorbit, în exclusivitate pentru stirilekanald.ro, despre cum a fost gândită, cum funcționează aplicația și despre importanța ei în acest moment critic pentru România din punct de vedere al abuzurilor descoperite în diverse centre.
Aplicația Ceasul bun, gândită pentru a fi ușor de utilizat de persoanele cu dizabilități
”Aplicația este destul de simplă și a fost gândită așa tocmai pentru ca ea să poată fi ușor de utilizat și pentru persoanele care au dizabilități intelectuale sau alte tipuri de dizabilități. Aplicația are patru module:
- Solicitare de ajutor - prin care poți efectiv să raportezi abuzul.
- Informații -acolo unde sunt puse informații sub formă de mici articole, despre violență, despre ce înseamnă violența și cum ar trebui să o recunoască cineva.
- Resurse de sprijin - Numere de telefon, numere de ajutor atunci când ești într-o situație de urgență sau într-o situație în care vrei să raportezi mai departe. Spre exemplu, acolo se află atât 112, cât și numărul către CRJ sau Avocatul Poporului.
- Despre aplicație- cu informații despre cum să folosești aplicația și detaliat fiecare funcționalitate în parte”, spune Miruna Muscan.
”Vreau la judecător”
Modulul de ”Solicit ajutor” e practic centrul aplicației.
Raportarea unui abuz se poate face prin ”Am pățit ceva”, fie ”Vreau să mă mut” din locația în care mă aflu sau ”Vreau la judecător”- se face o cerere de reexaminare.
”Dacă alegi ”Am pățit ceva”, atunci o să ți se ceară identificarea (numele și locația). Dacă locația este activată și te afli într-un centru, ar trebui să fie luată automat. Dacă nu este activată locația pe telefonul respectiv, se poate introduce manual.
Urmează pașii în care se colectează informații despre situația raportată. Acolo, am făcut un multiple choice, tocmai pentru a ușura procesul. Pentru că sunt multe persoane care au dizabilități intelectuale, dificultăți în a-și exprima efectiv ce au pățit, am creat opțiuni mai simple: ”Am fost bătut”, ”Am fost sedat”, lucruri pe care le aud în mod frecvent și pot să aleagă de acolo. Dacă au pățit altceva, au opțiunea să descrie în detaliu”, mai spune Miruna Muscan.
Se pot încărca în aplicație și dovezi ale abuzului
După ce trece de pașii de identificare, se pot încărca și dovezi, nu este obligatoriu. Există și pasul în care li cer CNP-ul sau buletinul.
”La final, există pasul în care se poate reciti plângerea. În baza acestor date se creează un text de plângere care e standard, se semnează și se trimite. În funcție de pașii pe care i-ai ales tu la început, se trimite la instituțiile abilitate să ia acțiune în direcția respectivă”, mai spune Miruna Muscan.
Cuvinte în fraze și sintagme foarte ușor de înțeles pentru toată lumea
”Avem mai multe părți pe care am încercat să le atingem. Din punct de vedere al accesibilizării, aplicația a fost construită cu un vizual foarte simplu, cu texte mari, scrise cu majuscule ca să poată fi citite ușor de oricine. Are integrată o funcționalitate de screen reading. Practic, pe orice ecran s-ar afla, în partea de jos va avea un buton numit ”Ascultă” pe care dacă apasă, o să i se citească conținutul paginii pe care se află.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Am încercat să folosim și culori care să nu facă contraste greu de citit. Mai mult decât atât, procesul acesta de depunere al unei plângeri e foarte birocratic, are cuvinte foarte complicate de cele mai multe ori. Ce am încercat să facem cu cei de la CRJ a fost să transformăm toate aceste cuvine în fraze și sintagme foarte ușor de înțeles pentru toată lumea. Acolo nu o să ți se ceară să scrii ”Subsemnatul...”, ci ”Cum te cheamă”. Acesta e primul pas.
Există persoane care fie nu pot să scrie pe tastatura telefonului, fie nu știu să scrie și avem pentru fiecare pas în parte un buton de înregistrare. Ții apăsat pe buton, vorbești și ce ai spus tu se va transforma în text, va completa câmpul respectiv”, a mai precizat specialistul de la Code for Romania.
Aplicația, lansată în plin scandal al ”azilelor groazei”
”În contextul actual, un om care se află într-un astfel de centru nu are nicio posibilitate să depună o plângere. În mod normal, ar trebui să te duci la o secție de poliție, să te duci la DGASPC. Practic, ceea ce am încercat noi e să le oferim o modalitate prin care să facă plângerea. Nu mai amintesc procesul birocratic în care trebuie să faci dosare, cereri. În aplicație, lucrurile se întâmpla acolo și aici. Ajunge repede la autorități. Le oferim acces la o modalitate prin care să raporteze aceste abuzuri.
Există și probleme când vine vorba de utilizarea telefoanelor în centre. În unele, li se restricționează accesul. Fiind o aplicație prin care poți să depui o plângere și pentru altcineva, poți și tu să iei acțiune dacă sesisezi”, mai precizează Miruna Muscan.