Elena Torac, un meșter popular păstrează încă tradiția închistririi ouălor și participă la târguri și evenimente culturale care promovează țara noastră.
Elena Torac, un meșter popular păstrează încă tradiția închistririi ouălor și participă la târguri și evenimente culturale care promovează țara noatră
[Sursa foto: Arhiva stirilekanald.ro]Elena Torac este un meșter iscusit din comuna Brodina, comună considerată de specialiști ca fiind una dintre cele mai vechi zone din Bucovina unde se mai închistresc ouăle. Elena Torac a vorbit în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre obiceiul închistriri ouălor de Paște, despre cât de greu este acest meșteșug, dar și despre tradițiile care s-au păstrat în acea zonă cu atât de multă grijă.
”Pasiunea și dragostea pentru meșteșugul încondeierii sau închistririi ouălor l-am moștenit de la bunica dinspre mamă. Practic, m-am trezit cu ouăle încondeiate de copil mic. Țin minte, pe la 3-4 ani când îmi dădea bunica chișița, instrumentul cu care se încondeiază ouăle pentru a încerca să trasez și eu primele linii sau puncte pe unele ouă. Deci, în familia noastră a încondeiat și bunica, și mama și eu, evident mai târziu, dar am învățat de la bunica și de la mama. Închistritul ouălor presupune un pic de talent, măiestrie și migală. Cu multă răbdare, deci necesită multă răbdare, greu nu este, dar dacă nu ai înclinații pentru așa ceva, îmtr-adevăr că este greu”, a povestit Elena Torac.
Elena Torac - meșter popular
Citește și: Mesaje Paște Fericit 2023: Urări și felicitări pentru Învierea Domnului
”Pe lângă job eu sunt viceprimar, dar nu mă las de meșteșug, meșteșugul acesta îmi curge prin vene.
Pentru mine este un tratament pentru suflet, este o recreere. Când vin de la servici, las o oră pauză și apoi încep să încondeiez, mă prinde poate 12, 1 noaptea, dar pentru mine nu este obositor”, a mai spus meșterul popular.De asemenea, aceasta a spus că un ou înschistrit durează aproximativ 4 ore, în funcție de modelele alese și de simboluri.
”Un ou se încondeiază în aproximativ 3-4 ore, cu tot cu pregătirea lui. Depinde de complexitatea motivului ales și a cromaticii, și a tehnicii evident, pentru că sunt ouă încondeiate cu tehnica băilor succesive de culoare, când oul este introdus în 3-4 băi de culoare, sau tehnica aceea din relief, când doar ceara este colorată și cu ceară colorată se încondeiază”, a precizat femeia.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Un ou înschistrit durează aproximativ 4 ore, în funcție de modelele alese și de simboluri.
”Despre simbolurile vechi, ce am auzit de la bunica și am și văzut în coșurile ei de ouă încondeiate, când începea prima dată să încondeieze crucea Paștelui sau a Păști se mai numea, sau 40 de cline, frunza de stejar, fierul plugului, grebla,soarele, cârligul ciobanului, coarnele berbecului și altele. Pentru că creatoarele înainte se inspirau, și nu numai înainte și acum din natură, din mediul înconjurător, de aceea stilizau unelte din gospodărie sau flori din natură sau elemente din zootehnie”, a explicat Elena Torac.
Totodată, meșterul popular a vorbit și despre tradițiile care se mai țin în zona sa înainte de Învierea Domnului.
”Dacă bunica începea să încondeieze în joia mare, cu ouă alese în miercurea dreaptă când se strângeau ouăle din cuibare, pentru prima dată în post și se alegeau cele care aveau o formă frumoasă,
netedă, lucioasă erau pentru încondeiat și celelalte erau pentru consumul de sărbători. Apoi, începea să încondeieze în joia mare, ori eu acum încondeiez în tot timpul anului pentru că particip foarte des la manifestări culturale în țară și peste hotare. Vreau să spun că ouăle mele au ajuns în foarte multe țări, au fost unele care au ajuns odată cu mine, sau au venit turiști în zonă care au cumpărat și au dus în Statele Unite, în Asia, și în Australia, în Europa, pot să spun că pe toate continentele”, a spus bucovineanca.Ouăle închistrite alea Elenei Torac au ajuns în Statele Unite, Asia, Australia și în multe alte țări
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
”Pregătirile pentru sfintele sărbători de Paște încep chiar cu începutul postului. Chiar în prima săptămână oamenii merg la biserică, la denii, primele trei zile se postește, post negru, se ajunează doar seara, cine poate bea doar apă, cine nu, mănâncă o felie de pâine și bea apă. Apoi, participă de fiecare dată la Sfintele Liturghii la biserică, la Denii, iar în săptămâna Floriilor începe primenirea casei și a curții. Pentru Joia Mare, se coace pască, cozonac și alte bunătăți iar apoi sâmbătă se pregătește coșul cu care se merge la sfințit la biserică, în care se pun bucate preparate în casă, nelipsite fiind pasca și baba. Baba la noi este un fel de cozonac, copt într-o formă care lasă gaură în coptura respectivă și acea babă se pune în coș cu gaura în sus și în gaură se pune un ou roșu sau un ou închistrit. După ce se sfințesc coșurile, oamenii merg acasă, intră în adăposturile de animale cu coșul respectiv, se spune Hristos a înviat de 3 ori, atingem fiecare animal și apoi se merge în casă”, a explicat Elena Torac.
Citește și: Când se ia Lumină în Noaptea de Paşte 2023? Tradiţii pentru Noaptea de Înviere
”Luni se merge la biserică și de la biserică la cimitir cu ouă roșii pentru obiceiul ciocnitului ouălor, în speranțe că cei care ciocnesc ouă aici se vor întâlni dincolo de moarte. Și dacă ciocnim în cimitir avem impresia că și cei din morminte sunt alături de noi. Mai este un obicei când flăcăi de însurat merg cu stropitul la fete bune de măritat, le stropesc cu parfum, înainte le stropeau cu aghiasmă și în schimbul acestui stropit primesc un ou încondeiat. Vin acasă, iar apoi compară ouăle primite de la fete și așa își dau seama cine este cea mai iscusită după modele, cromatică pe ouă”, a mai adăugat femeia.
