EXCLUSIV - Persoanele cu dizabilități, drepturi respectate doar pe hârtie/ Mihai Băcanu: ”Categoriile vulnerabile din România nu sunt numere în statistici sau cifre în calculele electorale”
În total, 886.950 persoane din întreaga țară sunt persoane cu dizabilități, conform ANPDPD. Deși aceștia par că au drepturi și beneficiază de tratament special în societate, în realitate însă lucrurile nu stau deloc așa.
La 31 martie 2023 numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale, prin Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 886.950 persoane. Dintre acestea, 98,16% (870.661 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 1,84% (16.289 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.
În continuare, aceste persoane se simt vulnerabile și se confruntă cu o mulțime de probleme, asta deși autoritățile susțin că fac tot posibilul să le ajute.
Cu ce probleme se confruntă persoanele cu dizabilități în România?
Mihai Băcanu, președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie și activist de peste 10 ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a vorbit în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre problemele acestor oameni, dar și cum pot fi ele rezolvate de către autoritățile din România.
”Problemele dizabilității sunt complexe și complicate. Fiecare categorie în parte are propriile particularități iar exponenții tipologii diferite. Tipologia copilului diferă comparativ cu cea a adultului. Însă, toți suntem oameni și tuturor ar trebui să ni se respecte demnitatea. Probleme persoanelor cu dizabilități din România sunt extrem de multe.
De la partea financiară și până la integrarea socială. Sunt specifice fiecărei categorii exponențiale. Însă, cele mai grave sunt problemele care privesc de accesibilitate, concept neînțeles de decidenții politici”, a spus Mihai Băcanu.
Mihai Aldea- președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie și activist de peste 10 ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități
[Sursa foto: Mihai Aldea- Facebook]
”Lipsa accesibilității duce inevitabil la excluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Dacă amintim de transportul adaptat, integrarea în învățământ sau în muncă, posibilitatea de a avea acces la tratament și terapii specifice pentru recuperare/ameliorare din punct de vedere al sănătății, posibilitatea de a practica o disciplină sportivă într-un cadru adecvat (săli de sport adaptate) și până la dreptul de a
se putea destinde și a lua parte la acțiuni de divertisment... toate aceste aspecte pot avea un rol primordial în dezvoltarea individului, persoană cu dizabilitate”, a mai adăugat activistul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.
La 31 martie 2023 numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi a fost de 886.950 persoane.
[Sursa foto: ANPDPD & Pixabay]
Desigur, persoanele cu dizabilități se lovesc ca de un zid și în momentul în care doresc să se angajeze, deoarece de cele mai multe ori sunt refuzate.
Cum sunt tratați cei cu dizabilități în momentul în care vor un loc de muncă?
”În cazul integrării persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii, inserția socială, legislația prevede clar: La un număr minim de 50 de angajați, 4% trebuie să fie persoane cu dizabilității. Companiile și firmele plătesc contribuții statului în cazul nerespectării acestei prevederi. Aleg această variantă. De ce? Pentru că este mai simplu și, probabil ține de politica de imagine și/sau de HR. Pentru a angaja persoane cu dizabilității în cadrul firmei/companiei, trebuie să accesibilizezi spațiile.
Accesul în locație, locul de muncă/biroul și băile, etc... Din punct de vedere al imaginii, totul depinde de accept/empatie la adresa colegului/colegei cu dizabilități. Aspectele diferă și da, exemplele sunt și pozitive”, a explicat Mihai Băcanu.
Lipsa accesibilității duce inevitabil la excluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.
[Sursa foto: Pexels.com]
”Incluziunea socială este o reală problemă. Avem legislație clară în acest sens care oferă persoanelor cu dizabilități o reală șansă la integrarea socială și dezvoltarea aptitudinilor fiecărui individ. Sunt atribuții clare pe care decidenții locali/executivele locale trebuie să le respecte.
Din păcate, însă, clasa politică actuală ignoră sistematic prevederile legale și categoriile dizabilității au de suferit. Accesul în mediul social precum și integrarea sunt aspecte esențiale pentru crearea conceptului de viață independentă și dezvoltarea individului cu dizabilități”, a precizat activistul.
Incluziunea socială și banii acordați persoanelor cu dizabilități, o problemă în țara noastră
Cât despre partea financiară, Mihai Aldea spune că este un dezastru, deoarece banii sunt puțini și nu își pot acoperi cheltuielile necesare pentru a duce o viață normală.
”Partea financiară este dezastru în lumea noastră, a celor cu dizabilități. Dacă amintim de acele indemnizații de încadrare în grad și care se raportează la ISR (Indicatorul Social de Referință) este irelevantă suma. Ce poți face cu circa 600 de lei pentru grad I? Sau cu puțin peste 400 de lei pentru grad II? Dar pentru grad III sub 100 de lei? La gradul III se poate lucra, însă... fără comentarii! Acea pensie de invaliditate în cuantum de 1125? Este venit, dar? Suntem etichetați drept asistații sociali ai României, nu, suntem bolnavii ignorați ai unei țări cu pretenții... europene!”, este de părere Mihai Băcanu.
Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă transportul adaptat, integrarea în învățământ sau în muncă și posibilitatea de a avea acces la tratament și terapii specifice.
[Sursa foto: Pexels.com & Pixabay]
”Cât despre instituțiile reprezentative, da! Avem aceste instituții, instituții care ar trebui să monitorizeze și să sancționeze abuzurile și nerespectarea legislației în vigoare. Avem prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. România este stat semnatar. Apoi, ia ființă actuală Autoritate, ANPDPD Autoritatea Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. În urma unei legi, în 2016 se înființează Consiliul de Monitorizare și Implementare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități din România, un for care ar trebui să monitorizeze și să sancționeze abuzurile și nerespectarea legislației. Activitate specifică a tot ce înseamnă instituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centre, spitale, azile. Legea 7/2023 este clară în acest sens”, a precizat activistul.
”Vrem să ni se respecte demnitatea”
Totodată acesta a precizat despre faptul că în România mai există Legea organică 448/2006, NP-051/2012, legile asistenței sociale, UAT-eurile care sunt obligate să implementeze prevederile legislației în vigoare, DGASPC-urile și/sau ANPIS/AJPIS care trebuie să dispună și să sancționeze.
Cele mai grave probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități sunt cele legate de accesibilitate.
[Sursa foto: PixaBay & Dizabilitate și Realitate România - Facebook]
”Avem aceleași drepturi constituționale, toți! Politizarea excesivă a dus la situația actuală. Este problemă sistemică și o cutumă care se perpetuează sistematic. Oamenii sunt mințiți și manipulați. Percepția cu privire la noi, la cei cu dizabilități trebuie să se schimbe și să se înțeleagă un simplu fapt, acela că ne cerem respectarea drepturilor și demnitatea”, a spus Mihai Băcanu.
Președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie a avut și un mesaj de transmis pe această cale.
”Mesajul meu către mass-media este acesta: Categoriile vulnerabile din România nu sunt numere în statistici sau cifre în calculele electorale! Suntem oameni cu nevoi speciale, diferiți, și vrem să ni se respecte demnitatea. Clasa politică este obligată să perceapă realitatea și să lase deoparte interesele de grup pentru că, reprezintă toate clasele sociale”, a concluzionat Mihai Băcanu.
