EXCLUSIV - Persoanele cu dizabilități, drepturi respectate doar pe hârtie/ Mihai Băcanu: ”Categoriile vulnerabile din România nu sunt numere în statistici sau cifre în calculele electorale”

La 31 martie 2023 numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale, prin Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 886.950 persoane. Dintre acestea, 98,16% (870.661 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 1,84% (16.289 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale prin Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

Cu ce probleme se confruntă persoanele cu dizabilități în România?

Mihai Băcanu, președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie și activist de peste 10 ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a vorbit în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre problemele acestor oameni, dar și cum pot fi ele rezolvate de către autoritățile din România.

Citește și: Azilele groazei. Tot ce trebuie să știi despre cazul care a revoltat întreaga Românie

”Problemele dizabilității sunt complexe și complicate. Fiecare categorie în parte are propriile particularități iar exponenții tipologii diferite. Tipologia copilului diferă comparativ cu cea a adultului. Însă, toți suntem oameni și tuturor ar trebui să ni se respecte demnitatea. Probleme persoanelor cu dizabilități din România sunt extrem de multe.

”Lipsa accesibilității duce inevitabil la excluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Dacă amintim de transportul adaptat, integrarea în învățământ sau în muncă, posibilitatea de a avea acces la tratament și terapii specifice pentru recuperare/ameliorare din punct de vedere al sănătății, posibilitatea de a practica o disciplină sportivă într-un cadru adecvat (săli de sport adaptate) și până la dreptul de a

Desigur, persoanele cu dizabilități se lovesc ca de un zid și în momentul în care doresc să se angajeze, deoarece de cele mai multe ori sunt refuzate.

Cum sunt tratați cei cu dizabilități în momentul în care vor un loc de muncă?

”În cazul integrării persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii, inserția socială, legislația prevede clar: La un număr minim de 50 de angajați, 4% trebuie să fie persoane cu dizabilității. Companiile și firmele plătesc contribuții statului în cazul nerespectării acestei prevederi. Aleg această variantă. De ce? Pentru că este mai simplu și, probabil ține de politica de imagine și/sau de HR. Pentru a angaja persoane cu dizabilității în cadrul firmei/companiei, trebuie să accesibilizezi spațiile. Accesul în locație, locul de muncă/biroul și băile, etc... Din punct de vedere al imaginii, totul depinde de accept/empatie la adresa colegului/colegei cu dizabilități. Aspectele diferă și da, exemplele sunt și pozitive”,  a explicat Mihai Băcanu.

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citește și: Spitalul din România la care apa caldă vine după trei minute, iar duşurile nu au perdea: "La chiuveta din salon curge apă într-o găletușă"

”Incluziunea socială este o reală problemă. Avem legislație clară în acest sens care oferă persoanelor cu dizabilități o reală șansă la integrarea socială și dezvoltarea aptitudinilor fiecărui individ. Sunt atribuții clare pe care decidenții locali/executivele locale trebuie să le respecte. Din păcate, însă, clasa politică actuală ignoră sistematic prevederile legale și categoriile dizabilității au de suferit. Accesul în mediul social precum și integrarea sunt aspecte esențiale pentru crearea conceptului de viață independentă și dezvoltarea individului cu dizabilități”,  a precizat activistul.

Incluziunea socială și banii acordați persoanelor cu dizabilități, o problemă în țara noastră

Cât despre partea financiară, Mihai Aldea spune că este un dezastru, deoarece banii sunt puțini și nu își pot acoperi cheltuielile necesare pentru a duce o viață normală.

Citește și: EXCLUSIV: Un pacient în pragul unei come diabetice lăsat de angajatii unui camin din capitală să agonizeze pe canapea/ Adrian Cuculis: ”Familia acuză și acte de malpraxis”

”Partea financiară este dezastru în lumea noastră, a celor cu dizabilități. Dacă amintim de acele indemnizații de încadrare în grad și care se raportează la ISR (Indicatorul Social de Referință) este irelevantă suma. Ce poți face cu circa 600 de lei pentru grad I? Sau cu puțin peste 400 de lei pentru grad II? Dar pentru grad III sub 100 de lei? La gradul III se poate lucra, însă... fără comentarii! Acea pensie de invaliditate în cuantum de 1125? Este venit, dar? Suntem etichetați drept asistații sociali ai României, nu, suntem bolnavii ignorați ai unei țări cu pretenții... europene!”, este de părere Mihai Băcanu.

”Cât despre instituțiile reprezentative, da! Avem aceste instituții, instituții care ar trebui să monitorizeze și să sancționeze abuzurile și nerespectarea legislației în vigoare. Avem prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. România este stat semnatar. Apoi, ia ființă actuală Autoritate, ANPDPD Autoritatea Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. În urma unei legi, în 2016 se înființează Consiliul de Monitorizare și Implementare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități din România, un for care ar trebui să monitorizeze și să sancționeze abuzurile și nerespectarea legislației. Activitate specifică a tot ce înseamnă instituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centre, spitale, azile. Legea 7/2023 este clară în acest sens”, a precizat activistul.

”Vrem să ni se respecte demnitatea”

Totodată acesta a precizat despre faptul că în România mai există Legea organică 448/2006, NP-051/2012, legile asistenței sociale, UAT-eurile care sunt obligate să implementeze prevederile legislației în vigoare, DGASPC-urile și/sau ANPIS/AJPIS care trebuie să dispună și să sancționeze. 

Citește și: Persoane cercetate penal după ce au supus la muncă forţată şi au ameninţat oameni cu handicap psihic pe care i-au indus în eroare

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

”Avem aceleași drepturi constituționale, toți! Politizarea excesivă a dus la situația actuală. Este problemă sistemică și o cutumă care se perpetuează sistematic. Oamenii sunt mințiți și manipulați. Percepția cu privire la noi, la cei cu dizabilități trebuie să se schimbe și să se înțeleagă un simplu fapt, acela că ne cerem respectarea drepturilor și demnitatea”,  a spus Mihai Băcanu.

Citește și: Scene ireale în Alba Iulia! Un cerșetor în scaun cu rotile s-a "vindecat" miraculos după ce a văzut polițiștii locali

Președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie a avut și un mesaj de transmis pe această cale.

”Mesajul meu către mass-media este acesta: Categoriile vulnerabile din România nu sunt numere în statistici sau cifre în calculele electorale! Suntem oameni cu nevoi speciale, diferiți, și vrem să ni se respecte demnitatea. Clasa politică este obligată să perceapă realitatea și să lase deoparte interesele de grup pentru că, reprezintă toate clasele sociale”,  a concluzionat Mihai Băcanu.