Sfântul Ilie este sărbătorit de creștini, pe data de 20 iulie, ca aducător de ploi, după ce acesta a salvat de la moarte poporul din Israel.
Sfântul Ilie este sărbătorit de creștini, pe data de 20 iulie, ca aducător de ploi, după ce acesta a salvat de la moarte poporul din Israel.
[Sursa foto: Colaj basilica.ro, Pixabay & Menuț Maximinian - Facebook]Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Desigur, această zi are numeroase semnificații și este încărcată de obiceiuri și tradiții.
Etnologul Menuț Maximinian, a explicat în exclusivitate pentru stirilekanald.ro despre semnificația zilei de Sfântul Ilie, dar și despre tradițiile legate de această zi.
”Astăzi se sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, unul dintre cei mai importanţi proroci din Vechiul Testament, un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Se spune că Ilie este înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile. La naşterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Încă din copilărie, ţinea strict toate poruncile Legii şi se ţinea în permanenţă în faţa lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat şi rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul şi făcură din el modelul vieţii mănăstireşti. Regele Ahab s-a căsătorit cu o principesă păgână, Isabela, care l-a ademenit şi pe el să cadă în idolatrie. La cuvintele Profetului, o secetă groaznică se abătu atunci, ca febra, asupra pământului: totul a fost secat, devastat, ars ”,
a spus etnologul.Menuț Maximinian - etnolog
”Din porunca lui Dumnezeu, Prorocul, acoperit cu o piele de oaie şi înveşmântat cu piele de viţel, părăsi ţinutul lui Israel şi se duse la râul de Chorrath (Kerrith), aflat dincolo de Iordan. Se adăpa cu apa cascade, iar Domnul îi trimise corbi- animale pe care evreii le considerau impure şi care aveau reputaţia unei mari cruzimi faţă de progeniturile lor- pentru a-i duce pâine dimineaţa şi carne seara, ca să trezească în proroc mila pentru poporul care suferea. Sfinţii Părinti spun că Moise şi Ilie au fost prezenţi la Schimbarea la Faţă de pe Tabor, pentru a li se îndeplini dorinţa de a vedea faţa lui Dumnezeu prin faţa schimbată în lumina lui Hristos. În viaţa lor pământească, ei nu au reuşit să vadă faţa lui Dumnezeu- Moise a văzut doar spatele lui Dumnezeu, pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras într-o peşteră atunci când Dumnezeu a trecut în adiere de vânt. Sărbătoarea prorocului Ilie este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor”, a povestit Menuț Maximinian.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
De asemenea, etlogul a spus că mii de oameni vin să se roage de praznicul Sfântului Proroc Ilie la Mănăstirea din localitatea bistriţeană Nuşeni.
”În tradiţia populară, Sf. Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor. Oamenii cred că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruţa lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu şi mereu în slujba binelui. Se zice că atunci când Maica Dom¬nului năştea pe Fiul Sfânt, Ilie a trăsnit un Drac şi Fiul s-a speriat. Dumnezeu l-a pedepsit pe Sfânt şi i-a uscat mâna dreaptă. De atunci Ilie este stângaci”, a explicat etnologul.
Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral.
În ajunul zilei, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
”În dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. Se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere şi de struguri, nuci şi alune. Până la 20 iulie nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi”, a precizat Menuț Maximinian.
Mii de oameni vin să se roage de praznicul Sfântului Proroc Ilie la Mănăstirea din localitatea bistriţeană Nuşeni.
”Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară. În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. Pe Valea Bârgăului, Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. În tradiţia populară, următoarea zi, pe 21 iulie, se sărbătoreşte Ilie Pălie, care ar fi fratele, tatăl sau vizitiul lui Sântilie. Sărbătoarea se ţine tot de frica focului şi a bolilor. Cui lucrează în această zi îi arde casa”, a explicat etnologul.
