In articol:
Familia Ulas din zona rurală din sudul Turciei își folosește atât mâinile cât și picioarele pentru a merge, într-o mișcare care amintește de „mersul de urs”.
Familia Ulas a atras atenția biologilor evoluționiști în urmă cu mai mult de 15 ani, când a fost publicată o lucrare științifică despre ei, urmată de un film documentar la BBC intitulat „The Family That Walks on All
Citește și: Un vierme uriaș, găsit în creierul unei femei. "Este viu. Vom vedea tot mai multe cazuri de acest fel"
Profesorul Nicholas Humphrey, psiholog evoluționist de la London School of Economics, a descoperit că din cei 18 copii ai aceastei familii, șase s-au născut cu această trăsătură nemaivăzută până acum la alți adulți umani moderni.
Din păcate, unul dintre cei șase a murit de atunci, potrivit NY Post.
"Acest lucru nu ar trebui să existe"
„Nu m-am așteptat niciodată, nici chiar în mai extraordinară fantezie științifică, ca ființele umane moderne să se poată întoarce la o stare animală”, a spus Humphrey la emisiunea „60 Minutes Australia”.
„Lucru care ne diferențiază de restul lumii animale este faptul că suntem specia care merge pe două picioare și ne ține capetele sus în aer”, a explicat el.
„Desigur, ne diferențiază și limbajul și tot felul de alte lucruri, dar este teribil de important faptul că stăm verticali pentru sentimentul nostru despre noi înșine ca fiind diferiți de celelalte viețuitoare din regnul animal.
Familia Ulas a fost descrisă în documentar drept „veriga lipsă dintre om și maimuță” – iar un studiu științific publicat în Turcia a sugerat că un fenomen de „devoluție” ar fi putut avea loc, inversând trei milioane de ani de evoluție.
Profesorul Üner Tan de la Școala de Medicină a Universității Çukurova din Adana, Turcia, a spus că familia prezintă caracteristici ale strămoșilor primate ai Homo sapiens, înainte de trecerea la bipedism. El numește procesul „evoluție înapoi”, iar acest lucru a fost denumit "sindromul Uner Tan".
Mersul familiei a fost reglat prin exerciții de kinetoterapie
Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool au descoperit că toți copiii aflați în centrul studiului aveau schelete cu mai multe asemănări cu maimuțele decât cu oamenii și aveau un cerebel mic, o afecțiune care nu afectează de obicei capacitatea altor oameni de a merge pe cele două picioare, potrivit datelor. The Daily Star.
Cu toate acestea, în timp ce maimuțele își folosesc degetele pentru a se deplasa, acești oameni își folosesc palmele, marcând o diferență semnificativă.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
„Cred că este posibil ca ceea ce vedem în această familie să fie ceva care corespunde unei perioade în care nu mergeam ca cimpanzeii, dar a fost un pas important între a coborî din copaci și a deveni complet bipezi”, a sugerat Humphrey.
El a mai menționat că, deoarece copiii nu au fost încurajați să stea în picioare după vârsta de 9 luni, dezvoltarea lor ar fi putut fi afectată și de presiunea familiei.
Copiii au primit un kinetoterapeut, precum și echipamente folosite pentru a-i ajuta să meargă pe două picioare, ceea ce a dus la îmbunătățiri semnificative ale mobilității până la întoarcerea lui Humphrey în Turcia.