Graiurile romanesti, explicate de specialisti. Iata de ce la olteni perfectul simplu e lege si de ce moldovenii alinta cuvintele. A fost lamurita si vorba rara a celor din Ardeal

Adevarul a explicat motivele pentru care dulcele grai romanesc se diferentiaza in functie de zonele tarii.

Explicatia pentru faptul ca bucurestenii „stalcesc” anumite cuvinte este aceea ca „se simt buricul pamantului” si sunt prea grabiti sa spuna corect fiecare cuvant. Asa au aparut expresii precum „pa bune”, sau „pa piata”.

Desi nu ar parea, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj romanesc. Ei par sa alinte cuvintele. La moldoveni laptele  e „lapti” si carnea e „carni”.

Citeste si: Iasmina este adolescenta din Iași, care și-ar fi pus capăt zilelor după o ceartă cu părinții. Verișorul tinerei face declarații cutremurătoare: „A fost pedepsită”- kanald.ro

Citeste si: Andreea Nechita, fiica unui cunoscut dezvoltator imobiliar din Iași, a murit subit la doar 22 de ani! Tânăra a fost găsită fără suflare în locuința familiei sale. Cei care au cunoscut-o sunt în stare de șoc- wowbiz.ro

Citeste si: O femeie și-a drogat fetița de un an ca să câștige mai mulți urmăritori pe TikTok. Fetița a fost operată degeaba pe creier de două ori- antena3.ro

„Or fi moldovenii haiosi pe la televizor, dar, cel putin, acorda corect subiectul cu predicatul. Altii stau mai prost cu gramatica, dar nu am auzit bancuri despre ei pe tema asta. Graiurile nu trebuie sa fie parasite prin inlocuirea cu varianta literara (cea mai ingrijita forma a limbii, a normei supradialectale), pentru ca ele, graiurile, reprezinta o sursa inepuizabila de imbogatire a limbii si trebuie pastrate si cultivate prin toate mijloacele”, spune profesorul de limba romana Teodora Spanu, secretarul literar al Teatrului “Victor Ion Popa” Barlad.

In Oltenia, perfectul simplu este folosit in vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. El nu exprima prezentul, ci trecutul recent. Se pare ca numai oltenii si cei care au avut contact cu ei stiu cel mai bine sa conjuge verbele la perfectul simplu, inclusiv la persoana a II-a, spre deosebire de ardeleni si moldoveni, care se incurca mai mereu si spun de exemplu – “eu facusi” sau

Pentru expresiile ardelenesti "no", "tulai" sau "musai", specialistii au gasit putine explicatii. Desi se spune ca ardelenii vorbesc rar, acest lucru nu este confirmat si de cercetariile stiintifice. Celebrul „no”, care exista in discutia fiecarui ardelean, este legat de convietuirea cu comunitatea maghiara.

"Majoritatea cercetatorilor sunt de parere ca la baza limbii romane literare sta acest grai din zona sud-estului Transilvaniei, zona Brasov-Sibiu, cu aceasta impletire de muntenisme si ardelenisme, sa le zicem.