Gripa: cauze, simptome şi tratament
Gripa este o boală infecţioasă provocată de virusul gripal (A, B sau C), care este un virus ARN care face parte din familia Orthomyxoviridae. Gripa este distribuită la nivel mondial în modele sezoniere fie ca epidemii, fie ca pandemii care determină o morbiditate şi o mortalitate considerabilă. Anual, episoadele de gripă apar cu o frecvenţă mai mari toamna şi iarna în zone temperate. Tratamentul este doar simptomatic, iar antibioticele sunt utile numai dacă există o infecţie bacteriană asociată.
Cum apare gripa?
Virusul gripal transmis pe cale aerogenă pătrunde în celulele mucoasei respiratorii unde utilizează mecanismul de sinteză a celulei gazdă până la distrugerea celulei.
Virionii eliberaţi vor infecta alte celule. Afecţiunea este deosebit de contagioasă; poate afecta 100% din subiecţii neimunizaţi în epidemii. Imunitatea este asigurată de anticorpii anti- hemaglutinină; anticorpii anti-neuraminidază atenuează simptomatologia, împiedicând răspândirea virusului.
Virusul gripal aree formă sferică, care prezintă un înveliş proteic (antigenul S) pe baza căruia s-au împărţit tipurile: A, B, C. Peste nucleocapsidă se află un strat lipidic străbătut de spiculi de natură glicoproteică care conţine: antigenul H (hemaglutinina) şi antigenul N (neuraminidaza).
Care sunt simptomele gripei?
Perioada de incubaţie durează 1- 3 zile. Debutul este brutal cu febră (39- 40oC), frisoane, cefalee, mialgii.
Perioada de stare durează 2- 7 zile şi cuprinde:
sindromul febril (persistenţa febrei peste 10 zile indică prezenţa complicaţiilor);
sindromul algic: cefalee, mialgii, artralgii;
sindromul nervos: astenie, ameţeli, apatie;
sindromul respirator: coriza, congestie lacrimală, disfagie, disfonie, tuse;
manifestări cardio- vasculare: tahicardie;
manifestări digestive: inapetenţă, greţuri, vărsături;
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
manifestări renale: oligurie;
manifestări hemoragice: epistaxis, spută cu sânge.
Există şi forme clinice grave: “gripa malignă", care se caracterizează prin debut brusc, febril cu edem pulmonar acut şi manifestări de insuficienţă respiratorie acută.
Pot apare şi manifestări de insuficienţă respiratorie acută. Pot apare şi manifestări extrapulmonare: miocardită, pericardită, hepatită, insuficienţa renală, meningo- encefalită.
Cum se pune diagnosticul de gripă?
Stabilirea diagnosticului se bazează pe tabloul clinic şi paraclinic. Investigaţiile paraclinice presupun: izolarea virusului din secreţiile naso- faringiene pe membrana corio-alantoidă de ou embrionat; teste serologice, cu determinarea anticorpilor specifici în dinamică.
Care sunt complicaţiile gripei
1) Complicaţii respiratorii:
a) virale- laringita acută: prezentă în special la copilul mic, este anunţată de disfonie, tuse lătrătoare, asfixie, laringo- traheită; bronşiolita, pneumonie- poate apare în a II-a zi de boală şi manifestată prin
dispnee, cianoză, tuse;
b) viro-bacteriene: pneumonii bacteriene, pleurezii, bronhopneumonii prin suprainfecţii bacteriene.
2) Complicatii nervoase: encefalita şi meningita sunt rare; mielite, poliradiculonevrite. Sindromul Reye (2- 6 cazuri la 100.000 cazuri) care poate apare şi datorită altor virusuri (herpes simplex, adenovirus Coxsackie A şi B, virusul sinciţial respirator, virusul paragripal), se manifestă prin vărsături, convulsii, comă; în lichidul cefalorahidian există pleiocitoză cu limfocitoză la care se adaugă hipoglicemie, hiperamoniemie, teste hepatice modificate.
3) Complicaţii cardio-vasculare: miocardită, pericardită.
4) Complicaţii renale: nefrita interstiţială.
5) Complicaţii O.R.L: otomastoidită, otită, sinuzită.
Cum se tratează gripa?
Tratamentul gripei este predominant simptomatic. Susţinerea respiraţiei şi a funcţiei cardio-vasculare este necesară în formele severe. În prezenţa suprainfecţiilor bacteriene se vor administra antibiotice. Împotriva gripei şi a virozelor respiratorii, se pot utiliza şi produsele naturiste ca şi tratament simptomatic. Se recomandă utilizarea ceaiurilor/ inhalaţiilor/ siropurilor cu plante medicinale cu proprietăţi expectorante, antitusive, sedative, antiinflamatoare.
Tratamentul profilactic presupune vaccinarea antigripală se poate realiza cu vaccin inactivat (0,5 ml la adult şi 0,25 ml la copil, administrat subcutanat sau intramuscular) format dintr-un amestec de virusuri gripale A şi B, din tulpinile care au produs cele mai frecvente epidemii; se foloseşte în special, la persoanele cu risc de a dezvolta complicaţii grave (copii, gravide, bătrâni). Vaccinul cu virus viu atenuat se administrează uşor, prin instilare nazală la persoane cu risc crescut de a contracta boala (personal medical, elevi, studenţi).
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Gripa beneficiază şi de chimioprofilaxie: Amantadina sau Rimantadina (100- 200 mg/zi) se administrează la persoane nevaccinate, aflate în focar şi care prezintă risc crescut de a instala complicaţii. Se indică numai pentru infecţia cu virus gripal A.
Oseltamivir (Tamiflu) este folosit în prevenţia gripei în următoarele situaţii:
prevenţie postexpunere pentru adult, adolescenţi peste 13 ani- 1 tabletă/zi (75 mg/zi) timp de 7 zile. Terapia trebuie începută precoce la maxim 48 ore post-expunere;
prevenţia în timpul unei epidemii: 75 mg/zi timp de 6 săptămâni;
sub aspectul tratamentului curativ se administrează cât mai precoce, optim în primele 2 zile de debutul simptomatologiei.
adulţi şi adolescenţi > 13 ani- 75 mg x 2 zi timp de 5 zile;
copii > 1 an în funcţie de greutate.
dozele de Oseltamivir administrate la copii > 1 an.
Partenerii nostri
Te-ar putea interesa si
