Gripa: cauze, simptome şi tratament

Author: C.I.P. joi 10 mai 2018 , 14:53

DISTRIBUIE
acest articol

Gripa este o boală infecţioasă provocată de virusul gripal (A, B sau C), care este un virus ARN care face parte din familia Orthomyxoviridae. Gripa este distribuită la nivel mondial în modele sezoniere fie ca epidemii, fie ca pandemii care determină o morbiditate şi o mortalitate considerabilă. Anual, episoadele de gripă apar cu o frecvenţă mai mari toamna şi iarna în zone temperate. Tratamentul este doar simptomatic, iar antibioticele sunt utile numai dacă există o infecţie bacteriană asociată.

Prognosticul este bun cu recuperarea parţială pe săptămână şi totală după cincisprezece zile, fiind, în epidemiile obişnuite. În ţările dezvoltate, au fost stabilite campanii anuale de vaccinare antigripală pentru persoanele cu risc crescut de a contracta boala sau care sunt mai vulnerabile la complicaţiile sale, precum şi controale stricte privind păsările de curte.

Cum apare gripa?

Virusul gripal transmis pe cale aerogenă pătrunde în celulele mucoasei respiratorii unde utilizează mecanismul de sinteză a celulei gazdă până la distrugerea celulei. Virionii eliberaţi vor infecta alte celule. Afecţiunea este deosebit de contagioasă; poate afecta 100% din subiecţii neimunizaţi în epidemii. Imunitatea este asigurată de anticorpii anti- hemaglutinină; anticorpii anti-neuraminidază atenuează simptomatologia, împiedicând răspândirea virusului.

Virusul gripal aree formă sferică, care prezintă un înveliş proteic (antigenul S) pe baza căruia s-au împărţit tipurile: A, B, C. Peste nucleocapsidă se află un strat lipidic străbătut de spiculi de natură glicoproteică care conţine: antigenul H (hemaglutinina) şi antigenul N (neuraminidaza).

Aceste antigene suferă schimbări antigenice majore (antigenic shift) şi minore (antigenic drift). Schimbările antigenice majore sunt responsabile de apariţia noilor subtipuri şi deci cauza noilor epidemii.

Care sunt simptomele gripei?

Perioada de incubaţie durează 1- 3 zile. Debutul este brutal cu febră (39- 40oC), frisoane, cefalee, mialgii.

Perioada de stare durează 2- 7 zile şi cuprinde:

sindromul febril (persistenţa febrei peste 10 zile indică prezenţa complicaţiilor);

sindromul algic: cefalee, mialgii, artralgii;

sindromul nervos: astenie, ameţeli, apatie;

sindromul respirator: coriza, congestie lacrimală, disfagie, disfonie, tuse;

manifestări cardio- vasculare: tahicardie;

manifestări digestive: inapetenţă, greţuri, vărsături;

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Antonia s-a trezit cu un mesaj de la fiul lui Ștefan Bănică Jr. după ce a publicat o fotografie provocatoare pe internet. Ce replică i-a dat lui Radu Bănică când a văzut reacția pe care a avut-o?- wowbiz.ro

manifestări renale: oligurie;

manifestări hemoragice: epistaxis, spută cu sânge.

Există şi forme clinice grave: “gripa malignă", care se caracterizează prin debut brusc, febril cu edem pulmonar acut şi manifestări de insuficienţă respiratorie acută. Pot apare şi manifestări de insuficienţă respiratorie acută. Pot apare şi manifestări extrapulmonare: miocardită, pericardită, hepatită, insuficienţa renală, meningo- encefalită.

Cum se pune diagnosticul de gripă?

Stabilirea diagnosticului se bazează pe tabloul clinic şi paraclinic. Investigaţiile paraclinice presupun: izolarea virusului din secreţiile naso- faringiene pe membrana corio-alantoidă de ou embrionat; teste serologice, cu determinarea anticorpilor specifici în dinamică.

Care sunt complicaţiile gripei

1) Complicaţii respiratorii:

a) virale- laringita acută: prezentă în special la copilul mic, este anunţată de disfonie, tuse lătrătoare, asfixie, laringo- traheită; bronşiolita, pneumonie- poate apare în a II-a zi de boală şi manifestată prin
dispnee, cianoză, tuse;
b) viro-bacteriene: pneumonii bacteriene, pleurezii, bronhopneumonii prin suprainfecţii bacteriene.

2) Complicatii nervoase: encefalita şi meningita sunt rare; mielite, poliradiculonevrite. Sindromul Reye (2- 6 cazuri la 100.000 cazuri) care poate apare şi datorită altor virusuri (herpes simplex, adenovirus Coxsackie A şi B, virusul sinciţial respirator, virusul paragripal), se manifestă prin vărsături, convulsii, comă; în lichidul cefalorahidian există pleiocitoză cu limfocitoză la care se adaugă hipoglicemie, hiperamoniemie, teste hepatice modificate.

3) Complicaţii cardio-vasculare: miocardită, pericardită.

4) Complicaţii renale: nefrita interstiţială.

5) Complicaţii O.R.L: otomastoidită, otită, sinuzită.

Cum se tratează gripa?

Tratamentul gripei este predominant simptomatic. Susţinerea respiraţiei şi a funcţiei cardio-vasculare este necesară în formele severe. În prezenţa suprainfecţiilor bacteriene se vor administra antibiotice. Împotriva gripei şi a virozelor respiratorii, se pot utiliza şi produsele naturiste ca şi tratament simptomatic. Se recomandă utilizarea ceaiurilor/ inhalaţiilor/ siropurilor cu plante medicinale cu proprietăţi expectorante, antitusive, sedative, antiinflamatoare.

Tratamentul profilactic presupune vaccinarea antigripală se poate realiza cu vaccin inactivat (0,5 ml la adult şi 0,25 ml la copil, administrat subcutanat sau intramuscular) format dintr-un amestec de virusuri gripale A şi B, din tulpinile care au produs cele mai frecvente epidemii; se foloseşte în special, la persoanele cu risc de a dezvolta complicaţii grave (copii, gravide, bătrâni). Vaccinul cu virus viu atenuat se administrează uşor, prin instilare nazală la persoane cu risc crescut de a contracta boala (personal medical, elevi, studenţi).

Citeste si: Ce spune Laurențiu Reghecampf despre timpul petrecut în familie și ce anume a conștientizat antrenorul. „Am fost prezent pentru copiii mei, dar nu am fost fizic.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

Gripa beneficiază şi de chimioprofilaxie: Amantadina sau Rimantadina (100- 200 mg/zi) se administrează la persoane nevaccinate, aflate în focar şi care prezintă risc crescut de a instala complicaţii. Se indică numai pentru infecţia cu virus gripal A.

Oseltamivir (Tamiflu) este folosit în prevenţia gripei în următoarele situaţii:
prevenţie postexpunere pentru adult, adolescenţi peste 13 ani- 1 tabletă/zi (75 mg/zi) timp de 7 zile. Terapia trebuie începută precoce la maxim 48 ore post-expunere;

prevenţia în timpul unei epidemii: 75 mg/zi timp de 6 săptămâni;
sub aspectul tratamentului curativ se administrează cât mai precoce, optim în primele 2 zile de debutul simptomatologiei.

adulţi şi adolescenţi > 13 ani- 75 mg x 2 zi timp de 5 zile;

copii > 1 an în funcţie de greutate.

dozele de Oseltamivir administrate la copii > 1 an.