Impactul unui cutremur puternic în București. Mii de oameni ar muri

Impact cutremur puternic București. Un document numit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă  arată că un cutremur este considerat „factor de risc major”.

Impact cutremur puternic București: peste 6.500 de pierderi de vieți omenești  

Specialiștii au arătat mai multe scenarii.

6.500 de persoane ar putea să își piardă viața şi peste 16.000 de persoane ar fi grav rănite. Aproximativ 10.500 de persoane ar fi spitalizate şi în jur de 13.000 de oameni răniţi uşor, arată datele CMBSU.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Citește și: Fotbalistul ghanez, Christian Atsu a fost găsit sub dărâmăturile din Turcia

Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani", se

Impact cutremur puternic București. Care sunt cele mai vulnerabile zone și puncte

Documentul realizat de CMBSU arată care sunt principalele vulnerabilități ale orașului în caz de cutremur 

• circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
• populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
• reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;

Citește și: Medicii din Siria cer cu disperare ajutor: ”Țara noastră este deja distrusă de 12 ani de război"

• reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
• reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
• reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
• reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
• reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
• reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
• reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

Într-un cutremur pe timp de noapte, peste 450.000 de persoane ar putea fi prinse în clădirile mai vechi de 1977

Specialiștii au analizat toate scenariile posibile într-un cutremur cu magnitudine mare. Un cutremur pe timp de noapte, după ora 21:00, peste 450.000 de persoane pot fi în imobile care depășesc gradul trei de avariere, imobile construite înainte de anul 1977.

Citește și: Destinul tragic al unui turc cu afaceri în România. Își caută familia sub dărâmături, la scurt timp după căsătorie

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

„Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 raniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc.). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi”, au mai adăugat autorii documentului.

Citește și: Reacția lui Vladimir Putin după dezastrul din Turcia: „Profundele mele condoleanțe...”