Veștile sunt bune, momentan, pentru românii care au credite cu dobândă variabilă în lei, deoarece indicele ROBOR a scăzut la minimul ultimului an. Din păcate, analiștii financiari se așteaptă ca acest indicator să reintre pe o pantă ascendentă până la finalul anului.
Indicele ROBOR la trei luni se află azi, pentru a doua zi consecutiv, la valoarea de 6,40%, cea mai mică valoare înregistrată din iunie 2022, deci de mai bine de un an.
Citește și: Ce salarii încasează șefii Hidroelectrica, compania cu un profit de 4 miliarde de lei pe an
BNR publică în fiecare zi la ora 11.00
Situația ROBOR la trei luni și la șase luni este staționară în ultimele zile, dar a înregistrat o scădere semnificativă în ultimul an.
Asta după ce anterior îi panicase pe toți românii cu creșterea explozivă care s-a transformat treptat în rate mult mai mari la bănci.
Indicele ROBOR la trei și la șase luni, valori minime azi
Indicele ROBOR la trei luni le-a dat emoții puternice românilor cu credite în lei în ultimii doi-trei ani.
După ce ROBOR-ul la trei luni a trecut de pragul de opt procente (în 2022), ratele românilor la bănci aproape s-au dublat față de anul anterior (2021).
Indicele ROBOR la trei luni a crescut vertiginos de-a lungul anului 2022 şi a atins pe 26 octombrie 2022 cea mai ridicată valoare din ultimii 12 ani şi 9 luni- 8,21%.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Indicele ROBOR la 3 luni a coborât de la un maxim de 8,21% în 2022
O valoare atât de ridicată nu mai fusese atinsă la indicele ROBOR din ianuarie 2010!
Din fericire, ROBOR la trei luni a început să scadă de la finalul anului trecut și a ajuns azi la o valoare cu 23% mai mică decât acel maxim istoric, respectiv 6,40%.
Potrivit datelor BNR, la începutul anului 2023, indicele ROBOR la 3 luni avea valoarea de 7,56%, iar indicele ROBOR la 6 luni se afla la 7,81%.
Mai mulți factori macroeconomici au contribuit la această scădere, dar analiștii consideră că datele s-au schimbat în acest moment și este posibilă o nouă scumpire a ROBOR-ului.
Analiștii financiari de la asociația CFA România consideră că indicele ROBOR la trei și șase luni ar putea urca din nou peste nivelul de 7% până la finalul anului.
O astfel de evoluție ar fi dictată de mai mulți factori interni și externi, spune Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA.
Analistul precizează că o ordonanță guvernamentală care ar majora taxele și impozitele, un deficit bugetar care merge spre 5% ar putea conduce la o majorare a dobânzilor pe termen lung, potrivit Economica.net.
Pericolele externe ar fi generate de reducerea ratingului SUA de către Fitch, reducere care ar putea duce în sus dobânda FED din nou.
Rămâne de văzut cum evoluează ROBOR-ul în ultimele 5 luni ale anului în contextul în care Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni 7 august 2023 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.
Decizia a fost luată pentru a tempera inflația.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Ultima majorare a dobânzii cheie a avut loc la începutul acestui an, în luna ianuarie, când banca centrală a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75%.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2023.
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior.
Astfel, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.
Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.
