Close sidebar
Close sidebar

Mihai Şora va fi înmormântat, marţi, la Cimitirul Bellu, cu onoruri miliare

Prietenii, colaboratorii, discipolii îi pot aduce un ultim omagiu lui Mihai Şora, începând de luni, 27 februarie, ora 21.00, la Biserica Albă din Bucureşti. Marţi, 28 februarie 2023, ora 13.00, la Biserica Albă va avea loc slujba religioasă. Ceremonia de înmormântare, cu onoruri militare, va avea loc începând cu ora 14.30 la Cimitirul Bellu, figura 10, anunţă Academia Română.

Georgiana Balaban,

Mihai Șora va fi condus pe ultimul drum.

[Sursa foto: Facebook]

DISTRIBUIE
acest articol


In articol:

Filosoful şi eseistul Mihai Şora,  membru de onoare al Academiei Române, a fost una dintre cele mai distincte voci din filosofia contemporană românească şi un membru marcant al societății civile românești din ultimii 30 de ani.

Citește și: VIDEO- Mihai Șora a murit. Filozoful român avea 106 ani

Licențiat în filosofie la Universitatea din București, unde i-a avut profesori pe Nae Ionescu, Tudor Vianu, Nicolae Bagdasar şi Mircea Vulcănescu şi pe tânărul asistent Mircea Eliade, Mihai Şora a obținut o bursă doctorală din partea Institutului Francez în 1939. În Franţa şi-a elaborat teza de doctorat despre opera lui Blaise Pascal sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, iar în perioada 1945-1948 a fost cercetător la „Centre national de la recherche scientifique“ din Paris.

În 1947 publică, tot la Paris, Du dialogue intérieur. Fragment d'une anthropologie métaphysique, studiu apreciat de critica de specialitate franceză.

Viața filosofului Mihai Șora

Revenit în ţară să-şi viziteze părinţii în 1948, îi este refuzat de către regimul comunist dreptul de a se întoarce în Franţa. Începând cu acest an, Mihai Şora nu a publicat nimic timp de 20 de ani. A fost referent de specialitate în Ministerul de Externe, 1948-1951, şi şef de secţie la Editura pentru Limbi Străine.

Însă numele său va rămâne definitiv legat de seria „Biblioteca pentru toţi“, pe care a iniţiat-o, în calitate de redactor-şef, la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Seria a constituit în acea vreme unul dintre proiectele culturale esenţiale, care a permis difuzarea pe scară largă a reperelor culturii universale. Ca urmare a publicării Antologiei poeziei interbelice, alcătuită din opere ale poeţilor interzişi, foşti deţinuţi politici sau emigranţi, este îndepărtat din funcţie în 1969 şi detaşat, ca simplu redactor, la Editura Enciclopedică.
Între anii 1970-1977 a fost angajat în Ministerul Educaţiei şi Învățământului, la Direcţia Bibliotecilor.

Citește și: Mihai Șora a împlinit 106 ani. La mulți ani, maestre!

Citeste si: Iasmina este adolescenta din Iași, care și-ar fi pus capăt zilelor după o ceartă cu părinții. Verișorul tinerei face declarații cutremurătoare: „A fost pedepsită”- kanald.ro

Citeste si: Andreea Nechita, fiica unui cunoscut dezvoltator imobiliar din Iași, a murit subit la doar 22 de ani! Tânăra a fost găsită fără suflare în locuința familiei sale. Cei care au cunoscut-o sunt în stare de șoc- wowbiz.ro

Citeste si: O femeie și-a drogat fetița de un an ca să câștige mai mulți urmăritori pe TikTok. Fetița a fost operată degeaba pe creier de două ori- antena3.ro

În 1990 a fost timp de şase luni ministru al educaţiei, demisionând în urma mineriadelor din 13-15 iunie 1990. Începând cu acest an s-a implicat activ în reconstrucția societăţii civile, ca membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice. A militat permanent contra extremismului şi a participat la numeroase demonstrații ale societăţii civile, stabilind un intens dialog cu tinerele generaţii pentru a le forma sensibilitatea în percepţia „civismului şi democraţiei“.

Gânditorul Mihai Şora a readus în filosofia românească tehnica dialogului, a „dialogului interior“, aflat atât pe linia filosofiei originare, greceşti, cât şi pe aceea a „exerciţiilor spirituale“ din tradiţia culturală europeană medievală şi modernă. A fost apropiat de filosofia lui Pascal încă din perioada studiilor doctorale, ceea ce explică formula antropologică a gândurilor sale. În privinţa concepţiei asupra timpului – temă excepţională în filosofia sa, expusă mai cu seamă în lucrarea Clipa şi timpul, publicată în 1995 –, filosoful este mai aproape de înţelesul kairotic al timpului, dar şi de o conceptualizare, susţinută de experienţă, a unui „timp existenţial“ apropiat de înţelesul timpului din teologia lui Augustin şi de cel din fenomenologia lui Husserl.

Pentru întreaga sa activitate culturală şi civică a fost recompensat cu decoraţia regală „Nihil Sine Deo“ (2011), Ordinul naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler (2016), iar în anul 2018 a primit Premiul Cetăţeanului European şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.

Citește și: Principesa Margareta: "Acum este momentul potrivit pentru a face din Republica Moldova o parte a familiei noastre europene"

Prietenii, colaboratorii, discipolii pot aduce un ultim omagiu începând de luni, 27 februarie, ora 21.00, la Biserica Albă din Bucureşti. Marţi, 28 februarie 2023, ora 13, la Biserica Albă va avea loc slujba religioasă. Ceremonia de înmormântare, cu onoruri militare, va avea loc începând cu ora 14.30 la Cimitirul Bellu, figura 10.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: O femeie și-a drogat fetița de un an ca să câștige mai mulți urmăritori pe TikTok. Fetița a fost operată degeaba pe creier de două ori- antena3.ro

Conducerea Academiei Române şi întreaga comunitate academică regretă plecarea dintre noi a profesorului Mihai Şora, membru de onoare al Academiei Române, şi este alături de familia îndoliată.

Citește și: Câți copii avea Mihai Șora? Marele om de cultură a murit la vârsta de 106 ani

Citește-ne pe

Clipul zilei
Te-ar putea interesa si
NOUTĂȚI