In articol:
Filosoful şi eseistul Mihai Şora, membru de onoare al Academiei Române, a fost una dintre cele mai distincte voci din filosofia contemporană românească şi un membru marcant al societății civile românești din ultimii 30 de ani.
Citește și: VIDEO- Mihai Șora a murit. Filozoful român avea 106 ani
Viața filosofului Mihai Șora
Revenit în ţară să-şi viziteze părinţii în 1948, îi este refuzat de către regimul comunist dreptul de a se întoarce în Franţa. Începând cu acest an, Mihai Şora nu a publicat nimic timp de 20 de ani. A fost referent de specialitate în Ministerul de Externe, 1948-1951, şi şef de secţie la Editura pentru Limbi Străine.
Citește și: Mihai Șora a împlinit 106 ani. La mulți ani, maestre!
În 1990 a fost timp de şase luni ministru al educaţiei, demisionând în urma mineriadelor din 13-15 iunie 1990. Începând cu acest an s-a implicat activ în reconstrucția societăţii civile, ca membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice. A militat permanent contra extremismului şi a participat la numeroase demonstrații ale societăţii civile, stabilind un intens dialog cu tinerele generaţii pentru a le forma sensibilitatea în percepţia „civismului şi democraţiei“.
Gânditorul Mihai Şora a readus în filosofia românească tehnica dialogului, a „dialogului interior“, aflat atât pe linia filosofiei originare, greceşti, cât şi pe aceea a „exerciţiilor spirituale“ din tradiţia culturală europeană medievală şi modernă. A fost apropiat de filosofia lui Pascal încă din perioada studiilor doctorale, ceea ce explică formula antropologică a gândurilor sale. În privinţa concepţiei asupra timpului – temă excepţională în filosofia sa, expusă mai cu seamă în lucrarea Clipa şi timpul, publicată în 1995 –, filosoful este mai aproape de înţelesul kairotic al timpului, dar şi de o conceptualizare, susţinută de experienţă, a unui „timp existenţial“ apropiat de înţelesul timpului din teologia lui Augustin şi de cel din fenomenologia lui Husserl.
Pentru întreaga sa activitate culturală şi civică a fost recompensat cu decoraţia regală „Nihil Sine Deo“ (2011), Ordinul naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler (2016), iar în anul 2018 a primit Premiul Cetăţeanului European şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.
Prietenii, colaboratorii, discipolii pot aduce un ultim omagiu începând de luni, 27 februarie, ora 21.00, la Biserica Albă din Bucureşti. Marţi, 28 februarie 2023, ora 13, la Biserica Albă va avea loc slujba religioasă. Ceremonia de înmormântare, cu onoruri militare, va avea loc începând cu ora 14.30 la Cimitirul Bellu, figura 10.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Conducerea Academiei Române şi întreaga comunitate academică regretă plecarea dintre noi a profesorului Mihai Şora, membru de onoare al Academiei Române, şi este alături de familia îndoliată.
Citește și: Câți copii avea Mihai Șora? Marele om de cultură a murit la vârsta de 106 ani