impreuna cu duminica, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, Pastele a fost sarbatorit inca din epoca apostolica.
Paste vine din ebraicul pesah- trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, sarbatoarea invierii Domnului.
Sarbatoarea Pastelui este considerata sarbatoarea bucuriei date de vestea invierii Mantuitorului. O veste care, pana la inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul "Hristos a inviat!", la care se raspunde cu "Adevarat a inviat!".
in bisericile ortodoxe, slujba de inviere incepe in jurul orei 23.00, in interiorul lacasurilor de cult.
invierea Mântuitorului este proclamata in afara bisericii pentru ca ea ii priveste pe toti oamenii- credinciosi sau necredinciosi.
Credinciosii care au postit in toate cele sapte saptamâni se pot impartasi in Noaptea de inviere. Dupa slujba, este traditia ca preotul sa dezlege bucatele pe care le aduc credinciosii la biserica- oua vopsite, cozonac, pasca sau friptura- si sa le sfinteasca, astfel ca prima masa "de dulce" se ia in biserica.
Citeste si: Cod galben de PLOI torențiale, descărcări electrice și GRINDINĂ! Care sunt județele afectate?- kanald.ro
Una dintre traditiile stravechi de Paste o reprezinta ouale vopsite. Prezenta in crestinism a oualor rosii este una simbolica si reprezinta o alta marturie clara a vechimii acestui mare praznic. in multe dintre mormintele vechi ale crestinilor au fost descoperite si coji de oua si se pare ca acest aliment nu lipsea de la agapele ce se faceau in acele vremuri. in antichitate, in special la egipteni, oul era simbol al lumii si al eternitatii, din moment ce forma lui pare a fi una perfecta si fara inceput.
Pentru iudei, dar si pentru pagâni, ouale erau simboluri ale creatiei si ale invierii. Crestinii, inca de la inceput, au legat de ouale rosii simbolismul invierii neamului omenesc prin Mântuitorul Iisus Hristos, dar si pe cel al crearii din nou a lumii, culoarea rosie insemnând sângele Domnului curs pe Cruce. "Oul pascal“ reprezinta, pe de alta parte, simbolul vazut al invierii mortilor, a carei garantie este insasi invierea cea din morti a Domnului. Din traditia crestina mai stim ca Maria Magdalena s-ar fi infatisat imparatului Tiberiu cu un ou rosu si i-ar fi spus: "Hristos a inviat!“. Exista opinii potrivit carora acest fapt ar fi generat introducerea oualor rosii in cadrul sarbatorii Pastilor.
Un alt obicei de Pasti este acela ca dupa slujba credinciosii sa mearga la cimitir, unde aprind lumânari pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomana celor sarmani.
Duminica, spre prânz, credinciosii sunt asteptati la biserica pentru slujba cunoscuta ca "A doua inviere", la care vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.
in slujba Bisericilor Ortodoxe Orientale (necalcedoniene), serbarea Sfintelor Pasti se bucura de aceeasi cinste ca si in Bisericile Ortodoxe Rasaritene, fiind foarte dezvoltate din punct de vedere liturgic. Din aceasta familie de Biserici, in prima grupa sunt Biserica Ortodoxa din India si Biserica Ortodoxa Siriana din Antiohia, care au acelasi tipic pentru slujba invierii. in unele din aceste biserici, preotul, cu crucea in mâna, insotit de diaconi cu luminari aprinse si cu cadelnite, spune: "Fratilor, va spun o veste noua: Hristos a inviat din morti si a doborât pe dusmanii Sai la spatele Lui". Credinciosii raspund: "Noi credem ca adevarat a inviat". Acest ritual se rosteste de trei ori, in timp ce suna clopotele.
Biserica Ortodoxa Etiopiana, care face parte din acelasi grup de Biserici necalcedoniene, are de asemenea un ritual dezvoltat in ceea ce priveste sarbatoarea invierii Domnului. Preotul citeste Evanghelia de la Matei, Marcu si Luca, dupa care, cu o cruce in mâna, le spune credinciosilor: "Hristos a inviat din morti", iar acestia raspund: "Cu marea putere dumnezeiasca". in Biserica Ortodoxa Armeana, Sfânta Liturghie incepe in jurul orei 20.00, dupa care are loc procesiunea in timpul careia se cânta "Astazi a inviat din morti". La final, toti oamenii prezenti, incepând cu preotul preot, isi spun unii altora "Hristos a inviat!"
Citeste si: Veste excelentă pentru femeile din țara noastră! Cine poate ieși mai rapid la pensie- kfetele.ro
Citeste si: Mădălina Pamfile, încătușată și dusă la INML după ce a fost prinsă băută la volan- radioimpuls.ro
Slujba Sfintelor Pasti in Biserica Romano-Catolica
Ritualul invierii incepe in fata bisericii catedrale, prin binecuvântarea focului si aprinderea lumânarii pascale, simbol al luminii lui Cristos cel inviat. Timp de aproape o ora, lecturile din Vechiul si Noul Testament le vor aminti credinciosilor fagaduinta lui Dumnezeu, Creator si Mântuitor, de a fi mereu alaturi de om, o fagaduinta ce culmineaza cu Vestirea invierii. Putin timp inainte de miezul noptii, clopotele vor bate din nou, dupa o tacere de trei zile. Tot atunci, pentru prima oara, dupa 40 de zile de post, se va intona cântarea tAleluia”. Acest cuvânt ebraic, care inseamna "Laudati pe Domnul”, devine, incepând cu aceasta noapte, o invitatie la marirea lui Dumnezeu.
Lumânarea pascala, cufundata in apa botezului, aminteste faptul ca prin botez fiecare crestin moare si invie odata cu Cristos. Facuta din ceara alba, lumânarea are trasat pe ea semnul crucii. Chiar la inceputul celebrarii, deasupra acestei cruci este inscrisa litera greceasca Alpha, iar dedesubt Omega, prima si ultima litera din alfabetul grecesc. Cele 4 cifre ale anului sunt trecute intre bratele crucii. Lumânarea este simbolul prezentei permanente a lui Cristos.
Duminica, atât ortodocsii, cât si catolicii vor serba Pastile, la trei ani de la ultima praznuire comuna, din 20 aprilie 2014. Apoi, abia peste opt ani, adica in 20 aprilie 2025, invierea Domnului va fi din nou sarbatorita in aceeasi duminica de ortodocsi si de catolici.