Locul in care femeile conduc familia. Sotii sunt oaspeti in casa si nu au niciun cuvant de spus
Într-o regiune înaltă din vestul insulei Sumatra, din Indonezia, trăieşte cea mai mare societate matriliniară din lume. Aici un bărbat este considerat oaspete în casa femeii sale, iar copiii primesc numele mamelor.
Legenda spune că, la mijlocul secolului al XII-lea, regele Maharajo Dirajo, care a fondat regatul Koto Batu, a murit lăsând în urmă 3 copii, toţi băieţi, şi 3 neveste. Se spune că cea care a preluat conducerea regatului a fost prima soţie, Puti Indo Jalito, punând astfel bazele societăţii matriliniare, scrie BBC.
Tradiţional, membrii grupului etnic Minangkabau erau animişti şi venerau elementele naturii, până când hinduismul, iar apoi budismul, s-au răspândit din India.
Cultura lor se bazează în continuare pe legi şi credinţe derivate din sistemul animist şi din cel hinduist. Interesant este că, deşi au o cultură centrată pe femei, populaţia Minang a îmbrăţişat şi islamul.
Însă, spre deosebire de tradiţia islamică, unde mireasa se mută în casa soţului după căsătorie, mirele Minang este cel care se mută în casa strămoşească a miresei şi începe să trăiască alături de familia ei.
Zestrea este stabilită de familia miresei, în funcţie de educaţia şi de meseria mirelui.
Căsătoria aduce privilegii sociale şi economice pentru femeile Minang, cele mai în vârstă controlându-le pe celelalte. Ca şefi de gospodării, ele supraveghează pământurile, arbitrează şi rezolvă disputele şi joacă un rol esenţial în discuţiile maritale şi în diferite ritualuri.
Societatea aşteaptă de la bărbaţii Minang să aibă o sursă stabilă de venituri şi să acopere cheltuielile implicate de creşterea copiilor.
Mulţi dintre ei pleacă din satelor lor căutându-şi de muncă şi se întorc acasă doar ocazional. Atunci când revin, nu au un cuvânt de spus în treburile domestice ale gospodăriei.
Culorile negru, roşu şi galben de pe steagul Minangkabau simbolizează caracterul a 3 populaţii din 3 regiuni muntoase: Luhak Limopuluah Koto pentru caracterul lor rebel, Luhak Agam pentru curaj şi Luhak Tanah Datar pentru originea culturii şi a tradiţiilor.
Deşi mulţi prezic sfârşitul societăţii matriliniare, acest grup etnic a reuşit să îşi păstreze tradiţiile şi să reziste testului timpului, scrie Great News.
Legenda spune că, la mijlocul secolului al XII-lea, regele Maharajo Dirajo, care a fondat regatul Koto Batu, a murit lăsând în urmă 3 copii, toţi băieţi, şi 3 neveste. Se spune că cea care a preluat conducerea regatului a fost prima soţie, Puti Indo Jalito, punând astfel bazele societăţii matriliniare, scrie BBC.
Tradiţional, membrii grupului etnic Minangkabau erau animişti şi venerau elementele naturii, până când hinduismul, iar apoi budismul, s-au răspândit din India. Cultura lor se bazează în continuare pe legi şi credinţe derivate din sistemul animist şi din cel hinduist. Interesant este că, deşi au o cultură centrată pe femei, populaţia Minang a îmbrăţişat şi islamul. Însă, spre deosebire de tradiţia islamică, unde mireasa se mută în casa soţului după căsătorie, mirele Minang este cel care se mută în casa strămoşească a miresei şi începe să trăiască alături de familia ei.
Zestrea este stabilită de familia miresei, în funcţie de educaţia şi de meseria mirelui.
Căsătoria aduce privilegii sociale şi economice pentru femeile Minang, cele mai în vârstă controlându-le pe celelalte. Ca şefi de gospodării, ele supraveghează pământurile, arbitrează şi rezolvă disputele şi joacă un rol esenţial în discuţiile maritale şi în diferite ritualuri.
Societatea aşteaptă de la bărbaţii Minang să aibă o sursă stabilă de venituri şi să acopere cheltuielile implicate de creşterea copiilor. Mulţi dintre ei pleacă din satelor lor căutându-şi de muncă şi se întorc acasă doar ocazional.
Atunci când revin, nu au un cuvânt de spus în treburile domestice ale gospodăriei.
Culorile negru, roşu şi galben de pe steagul Minangkabau simbolizează caracterul a 3 populaţii din 3 regiuni muntoase: Luhak Limopuluah Koto pentru caracterul lor rebel, Luhak Agam pentru curaj şi Luhak Tanah Datar pentru originea culturii şi a tradiţiilor. Deşi mulţi prezic sfârşitul societăţii matriliniare, acest grup etnic a reuşit să îşi păstreze tradiţiile şi să reziste testului timpului, scrie Great News.