Mica Unire 2023. Mica Unire, sărbătorită în fiecare an la 24 ianuarie, reprezintă primul pas măreț spre înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Iată ce evenimente se vor desfășura în țară în această zi!
Mica Unire 2023. Anual, la data de 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române, denumită și Mica Unire. Iată care este programul evenimentelor din țară!
Mica Unire 2023. Programul evenimentelor din țară
În Brașov, de Mica Unire, va fi organizat un spectacol la Centrul Cultural Reduta.
Spectacolul se numește „Hai să dăm mână cu mână”.
Ora la care începe va fi 18:00. De asemenea, intrarea este liberă.
„Sunt prezenţi să vă încânte cu dansuri specifice provinciilor istorice româneşti care s-au unit în 24 ianuarie 1859, membrii Ansamblului Folcloric «Poieniţa», sub îndrumarea coregrafului prof. Hoisan- Taraş Roxana”, au anunţat organizatorii.
Pe scena Sălii Reduta vor susţine recitaluri Gheorghe Sorea, Lorena şi Radu Adam, Adina Roşca şi Cătălin Doinaş.
Mica Unire în Cluj-Napoca
Pe 24 ianuarie 2023, în Cluj-Napoca va fi organizat un concert.
Pe scenă vor urca Marian Gabrian Sfechiș, Suzana și Daciana Vlad, Narcisa și Ana Georgeta Balla, Ansamblul Folcloric Românașul, Ansamblul Folcloric Mărțișorul, Ovidiu Purdea Someș, Maria Golba Somlea, Maria Lobonș, Lucia Potra, Cristian Totpati, Mihaela Grindean, Ana Ilca Mureșan, Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș.
De la ora 19:00 va susține un concert trupa Semnal M. De la ora 20:00 va avea loc un spectacol de artificii.
Care este semnificația acestei zile?
Unirea Principatelor Române din 1859 a rămas în istoria țării ca „Mica Unire”. Această dată reprezintă unirea Principatului Moldovei și Țării Românești sub același domnitor – Alexandru Ioan Cuza.
În data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza.
Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același
domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.
În urma Tratatului de pace de la Paris în 1856 situația Principatelor Române a început să se schimbe.
Moldovei îi sunt atașate trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.
Majoritatea membrilor Divanului Ad-hoc din Țara Românească s-au pronunțat în favoarea Unirii, în Moldova însă, caimacanul Nicolae Vogoride sprijinit de Imperiul Otoman a falsificat listele electorale. În 1858 a avut loc Congresul de la Paris, unde s-a ridicat problema Unirii Principatelor Moldovei și Țării Românești, însă, din cauza faptului că s-au putut pune de acord în privința acestora, s-a decis ca acestea să-și decidă singure soarta.