Mica Unire, 24 ianuarie 2022: Lucruri mai puţin ştiute despre Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru afi deosebită de Unirea de la 1 Decembrie 1918, fiind un moment crucial pentru devenirea României ca stat. Totodată, în urmă cu câțiva ani, autoritățile au decis ca ziua de 24 ianuarie în care este sărbătorită „Mica Unire”, să fie zi liberă.

Mica Unire, sărbătorită pe 24 ianuarie 2022

Mica Unire din 1859 a avut loc odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei, momentul însemnând primul pas important în drumul pentru înfăptuirea

La data de 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar câteva zile mai târziu, la 24 ianuarie 1859, Cuza este ales și domn al Țării Românești. Întâlnirea istorică în urma căreia Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Țării Românești și în care s-a decis Mica Unire a avut loc la Hotel Concordia din București, astăzi situat pe strada Smârdan, numărul 39.

Mica Unire este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate. La 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Citeste si: 24 ianuarie zi liberă: O nouă mini-vacanţă pentru români, în curând!

Lucruri mai puţin ştiute despre Unirea Principatelor Române

Totodată, un rol important în realizarea Unirii Principatelor Române l-a avut și propaganda făcută de partidele din cele două principate în cele două țări și în străinătate.

Citeste si: Greutate si inaltime copii in functie de varsta- catena.ro

Citeste si: Salman Khan și Iulia Vântur, primele imagini de la nuntă! Filmarea cu ei a scăpat pe internet- wowbiz.ro

Procesul Unirii Principatelor a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Astfel, deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. 

Citeste si: Sărbători legale 2022. Calendarul zilelor libere în noul an

Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

Citeste si: Cât de mult îl iubește Corina Caciuc pe Laurențiu Reghecampf: “Nu cred că există un bărbat care să nu fie gelos.”- kfetele.ro

Citeste si: Nikita, marea absentă de la Neversea. Motivul pentru care n-a mai ajuns să cânte cu Maluma- radioimpuls.ro

După Mica Unire a început și modernizarea țării. Așadar, s-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

Mai apoi, a mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem