In articol:
- Pescăritul este una dintre principalele activități
- Oamenii din sat trăiesc din turism și din pescuit
- Alex mai are încă doi frățiori
- Sunt și tineri adoptați de comunitate
Mila 23 este satul pescăresc situat în inima Deltei Dunării.
Pescăritul este una dintre principalele activități
”Erau câte 500 și 1 tonă pe zi, cu năvodul. Dar acum, dacă prinzi 20-30 de kg pe zi, zici mulțumesc. E cam greu, e pustiu mai ales iarna”, a spus un pescar.
Citește și: 240 de ruși cer protecție temporară în Iași. Cât pot sta aceștia în România
Puținii copii care animă școala din sat au visuri mărețe. La doar 12 ani, Alex și-ar dori să ducă mai departe tradiția pescuitului și să îmbrățișeze meseria pe care a avut-o și tatăl lui, până să plece în străinătate.
Oamenii din sat trăiesc din turism și din pescuit
” Să duc turiști, să le povestesc ce este în Deltă. Sunt multe animale, sunt pensiuni unde se mănâncă pește. În alte țări nu prea se mănâncă pește ca în Deltă”, a spus Alex.
Citeste si: România, lovită de lapoviță și ninsoare! Meteorologii au emis un avertisment de ultimă oră- wowbiz.ro
” Mă gândesc să plec în Germania unde e tatăl meu cu mama mea. Să-mi deschid o afacere și să produc banii mei”, a mai spus acesta.
Alex mai are încă doi frățiori
Cei trei copii ai Deltei sunt crescuți de bunica maternă, într-o căsuță tradițională lipovenească, în care icoana stă la loc de cinste. Părinții celor mici au plecat la muncă în Germania pentru a le putea oferi un viitor mai bun.
” Acum e plecată că vrea și ea ceva mai mult. Aici, în Mila 23, în afară de pensiune, să ai un loc de muncă n-ai ce sa faci. Ori ai o pensiune, ori pleci în afară. Noi trebuie să-i îndrumăm de la spate. Să le spunem cum e bine, e rolul nostru de bunici și părinți. Să le placă ceva anume în viață.”, a spus Paula Ivanov, localnică.
Cea mai mare problemă a localnicilor, una despre care nu pomenesc, decât dacă sunt întrebați, e izolarea de restul lumii. Traseul până la Tulcea este străbătut o dată pe zi de o navă de pasageri care pleacă la 6 dimineața din Mila 23 și ajunge în oraș abia la prânz. Iar lucrurile se complică și mai mult atunci când apar problemele de sănătate.
” De medic e mai greu. Numai dacă se solicită smurd și au disponibil transport aviatic vin, dacă nu vine o barcă. Barca durează 1-2, chiar și 3 ore. Fata mea a născut la Partizani pentru că nu a ajuns la Tulcea”, a spus o localnică.
Sunt și tineri adoptați de comunitate
Deși mulți dintre tinerii satului vor să plece către orașe cu mai multe perspective există și reversul medaliei. Alți tineri sunt adoptați de comunitate. Mădălina are 33 de ani și până de curând lucra la o multinațională în București. A venit în vacanță la Mila 23 și n-a mai plecat, întrucât aici și-a întâlnit marea dragoste.
” În prima fază am venit ca turist la Mila 23. Eram cazată la actuala mea soacră. Am văzut băiatul care mă plimba cu barca, el era responsabil să ne plimbe cu barca. A fost dragoste la prima vedere. Acum pot să zic că aici de acasă. De 5 ani m-au adoptat lipovenii în grupul lor. Eram obișnuită cu agitația de la București. Acolo nu te știe atât de multă lume. Aici toată lumea se cunoaște cu toată lumea. A fost ok. Sunt oameni primitori, calzi și m-au acceptat ușor, m-am integrat ușor în comunitatea lor”, a spus Mădălina, o localnică.
Citeste si: Statul român oferă suma de 700 de lei pentru femei! Care sunt criteriile necesare?- kfetele.ro
După pescuit, turismul e cheia succesului la Mila 23, așa că tot pe turism mizează și Mădălina, care își dorește să deschidă o pensiune de familie. Iar soțul, pescar, va aproviziona unitatea de cazare cu cel mai proaspăt pește. După ce vor crește, cei doi copii ai cuplului ar putea prelua micul business al familiei.
Citește și: Dascăl cu sufletul, dar mai întâi om-VIDEO
”Eu zic că acesta va fi viitorul. Toată lumea de aici cu asta se ocupă cu turism. Cu pescuitul, bărbații. Se pot naște copii deștepți și din sate, nu doar din orașe. După clasa a8-a ori va merge la Tulcea, ori cel mai probabil la București pentru că acolo am toate rudele. El preferă mai mult Bucureștiul decât aici”, a adăugat ea.
Din păcate, cifrele și statisticile sunt seci. În ultimii ani se remarcă o scădere masivă a populației în acest colț unic din România și din lume.