In articol:
Un studiu recent realizat în Finlanda a scos la iveală descoperire șocantă. Se pare că oamenii bogați sunt mai predispuși riscului de a face cancer decât oamenii săraci. Cum au explicat specialiștii rezultatele, potrivit informațiilor transmise de nypost.ro.
Oamenii bogați mai predispuși în a face cancer, spre deosebire de oamenii săraci
Oamenii bogați prezintă un risc genetic mai mare de a face cancer decât cei săraci. Este concluzia unui nou studiu realizat în Finlanda, pe 280.000 de oameni, cu vârsta cuprinsă între 18 și 80 de ani.
Studiul s-a bazat pe relația dintre statutul socio-economic și o serie de boli. În urma studiului, s-a constatat că oamenii cu un statut socio-economic crescut sunt mai expuși din punct de vedere genetic unui risc de a face cancer de sân, prostată și alte tipuri de cancer.
Oamenii care nu au privilegiul unui statut socio-economic crescut ar avea privilegiul unui risc mai mic de a face cancer.
În astfel de condiții, potrivit dr. Hagenbeek, în viitor, femeile cu risc genetic ridicat și educat ar putea beneficia de screening-uri mai frecvente.
„Înțelegerea faptului că impactul scorurilor poligenice asupra riscului de îmbolnăvire este dependent de context poate duce la protocoale de screening stratificate suplimentare. De exemplu, în viitor, protocoalele de screening pentru cancerul de sân pot fi adaptate astfel încât femeile cu un risc genetic ridicat și care sunt foarte educate să primească screening-uri mai devreme sau mai frecvente decât femeile cu risc genetic mai scăzut sau cu educație mai mică”, a declarat dr.
Se pare că mediul socio-economic influențează puternic riscul de apariție a unor boli grave precum cancerul. Chiar dacă genetica nu se schimbă de-a lungul vieții, impactul acesteia asupra riscului de îmbolnăvire este mai puternic sau mai slab în funcție de mediul în care trăim și de vârsta pe care o avem.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
„Majoritatea modelelor de predicție a riscului clinic includ informații demografice de bază, cum ar fi sexul și vârsta biologică, recunoscând că incidența bolii diferă între bărbați și femei și este dependentă de vârstă. Recunoașterea faptului că un astfel de context contează și atunci când se încorporează informații genetice în asistența medicală este un prim pas important. Dar acum, putem arăta că predicția genetică a riscului de boală depinde și de mediul socio-economic al unui individ. Deci, în timp ce informațiile noastre genetice nu se schimbă de-a lungul vieții noastre, impactul geneticii asupra riscului de îmbolnăvire se schimbă pe măsură ce îmbătrânim sau ne schimbăm circumstanțele”, a declarat dr. Hagenbeek.