Pensii 2024. Cele mai importante 5 modificări din legea pensiilor, cu impact major de la 1 ianuarie

Pensii 2024.  Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a afirmat că este nevoie de o nouă a lege a pensiilor pentru ca toate inechitățile din vechea lege a pensiilor să fie eliminate.

Pensii 2024.  Este o cerință pe care și experții Comisiei Europene au trasat-o în negocierile cu Executivul de la București pe marginea Planului național de redresare și reziliență (PNRR).  

Citește și: Ei sunt românii care nu vor mai putea lucra după ce ies la pensie. Proiectul de lege este dezbătut în Camera Deputaților

Pensii 2024. În paralel cu legea pensiilor aflată în lucru la Ministerul Muncii, există Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, care va inlocui Legea nr. 263/2010 și care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Pensii 2024. Asociațiile de pensionari cer în mod ferm Guvernului să nu împiedice intrarea în vigoare a Legii 127/2019 care a fost deja publicată în Monitorul Oficial.

Această lege ar impune, între altele, pensia minimă pentru sute de mii de oameni care au contribuit la sistemul de pensii, dar primesc doar asistență socială.

Pensii 2024. Noua lege a pensiilor intră în vigoare la 1 ianuarie 

Potrivit site-ului Ministerului Justiției, noua lege privind sistemul public de pensii a fost publicată în Monitorul Oficial în 9 decembrie 2022.  

Cu excepția art. 86 care a intrat deja în vigoare din 2022 și care spune că "valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat", restul legii intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024 . 

Este vorba despre modalitatea de recalculare a pensiilor, începută din 2020, despre organizarea activității Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii și despre termenul de contestare a deciziilor emise de casele teritoriale de pensii. 

Pensii 2024. Cele mai importante schimbări din noua lege a pensiilor 

1. Pensionarea anticipată

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d)-h) și art. 15.(3).

Pensii 2024. Cuantumul pensiei anticipate se stabilește prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr.

Tabelul nr. 3

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate opta pentru pensie de invaliditate în situația pierderii capacității de muncă.

2. Stagiul minim de cotizare

Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Citeste si: Antonia s-a trezit cu un mesaj de la fiul lui Ștefan Bănică Jr. după ce a publicat o fotografie provocatoare pe internet. Ce replică i-a dat lui Radu Bănică când a văzut reacția pe care a avut-o?- wowbiz.ro

Pensii 2024. Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asigurații au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă și care nu cuprinde perioadele asimilate.

Art. 48: (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(3) Stagiul complet de cotizare, care cuprinde și perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(4) În perioada eșalonării vârstelor standard de pensionare, femeile pot opta pentru pensionare la împlinirea vârstei de 63 de ani sau la vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5. Vezi legea și anexele aici.

3. Reducerea vârstei de pensionare în cazul femeilor cu copii

Art 56: (1) Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii și i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază la cerere de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.

(2) La reducerea prevăzută la alin. (1) se adaugă câte un an în plus începând cu al patrulea copil.

3) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) și (2) se aplică și în cazul în care numărul de copii cuprinde și copii adoptați și crescuți pe o perioadă de cel puțin 13 ani.

4. Reducerea vârstei de pensionare pentru locuitorii din zonele cu grad mare de poluare

Art. 58: Locuitorii din unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia, la cerere, de reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 2 ani, dacă au locuit și/sau lucrat cel puțin 30 de ani în zona determinată prin ordinul comun prevăzut la alin. (2), într-o rază de 8 km în jurul sitului contaminat.

5. Pensia minimă garantată

Art. 91. (1) Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie pensia minimă, în funcție de stagiul de cotizare realizat.

(2) Pensia minimă se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%.

(3) Pensia minimă se acordă pensionarilor în situația în care cuantumul pensiei, cuvenit sau aflat în plată, are o valoare mai mică decât cuantumul pensiei minime calculat conform alin.(2).

(4) În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii, ori de pensie din alte state, pensia minimă se acordă în situația în care suma cuantumurilor tuturor acestor venituri nu depășește cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).

Citeste si: Ce spune Laurențiu Reghecampf despre timpul petrecut în familie și ce anume a conștientizat antrenorul. „Am fost prezent pentru copiii mei, dar nu am fost fizic.”- kfetele.ro

Citeste si: Cerințele care trebuie respectate cu sfințenie! Ce le-a cerut Maluma organizatorilor Neversea pentru a cânta la festival- radioimpuls.ro

(5) În situația pensionarilor care au realizat stagiu de cotizare cuprins între 10 și 15 ani, pensia minimă se stabilește în funcție de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, la care se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani și 14 ani inclusiv.

(6) În situația pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagiu de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie prevăzut de legislația anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, mai mic de 10 ani, în condiții de handicap, precum și ca nevăzător, pensia minimă se stabilește într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.

(7) Diferența dintre cuantumul pensiei minime și cuantumul pensiei stabilite potrivit art. 85 alin. (1) se suportă din bugetul de stat.

Pensii 2024. Ministerul Muncii lucrează la o altă lege a pensiilor 

Premierul României, Marcel Ciolacu, a precizat că este "foarte posibil" să fie creată o nouă lege a pensiilor până la sfârşitul anului.

Coaliția de guvernare ține cont de solicitarea Comisiei Europene de a închide "cât mai mult din inechităţile din interiorul Legii pensiilor".

Pensii 2024. "Considerăm că este nevoie de o nouă lege a pensiilor şi a devenit o prioritate legislativă pentru grupurile reunite ale PSD şi pentru Ministerul Muncii din acest moment. Mi-aş dori o nouă lege a pensiilor care să intre în vigoare cu data de 1 ianuarie. Şi cei de la Comisie (Comisia Europeană- n.r.) şi noi ştim că sunt foarte multe inechităţi în vechea lege a pensiilor. În continuare avem pensii de 1.500 de lei, dar şi pensii de 30-40.000 de lei. Trebuie să intervenim, avem această obligaţie ca şi stat, ca să închidem cât mai mult din acest decalaj major", a declarat recent premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului de la București a insistat că "pensiile mici vor creşte cu certitudine".

"Va exista totuşi o abordare diferenţiată, în funcţie de venit. Este normal să se întâmple acest lucru. Nu i se ia nimănui niciun drept. Este normal să ne învăţăm lecţia când s-au tăiat pensiile şi salariile în România, să venim cu altă abordare", a adăugat premierul României. 

Cu cât vor crește pensiile de la 1 ianuarie 2024

Pensiile vor creste cu aproximativ 14 procente de la 1 ianuarie 2024, potrivit unui anunț făcut de ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș.

Pensii 2024.  "Sunt bani pentru creşterea pensiilor,  vor fi majorate cu minim 16 miliarde de lei.  În procente înseamnă că am luat în calcul o creştere a pensiilor cu aproximativ 14%, dar procentul final va fi anunţat de coaliţia de guvernare", a declarat Marcel Boloş în urmă cu câteva zile.

Pensia media din România este de 1.965 de lei, conform datelor din luna august centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). 

Aproximativ un milion de pensionari încasează lună de lună pensia minimă de 1.125 de lei. 

Pensii 2024.  Marcel Boloş a precizat că noua majorare ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, însă procentajul exact trebuie aprobat de Comisia Europeană.

Pensii 2024.  "Impozitarea cu 20%-25% a pensiilor speciale, să zicem, dar procentul îl definim prin calcule de sustenabilitate pe care le facem. 

Pensii 2024.  Comisia Europeană a cerut impozitare pe toată pensia. Până la urmă, Comisia are ultimul cuvânt în privinţa validării acestor procente", a mai spus Marcel Boloş.