Ce sunt pisaniile lui Ștefan cel Mare, găsite în Herson după retragerea rușilor

Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, a anunţat pe pagina sa de Facebook că pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson. "Sunt neatinse", spune ministrul Culturii de la București.

Citește și: Ziua 277 de război în Ucraina: Rusia ucide pe bandă rulantă civilii din Herson, chiar și după eliberarea orașului

Ministrul român al Culturii a anunțat luni că, printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii, și-a făcut loc și "o veste bună pentru istoria și cultura române".

Lucian Romașcanu a avut sâmbătă o discuție cu ministrul ucrainean al culturii, Olexandr Tkacenko.

Citește și: Zelenski promite "vești importante" în curând. "Rusia nu a găsit o cale să ne înfrângă. Şi nu o va face"

"Am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Stefan cel Mare au fost găsite în Herson! Sunt neatinse, în siguranță, le puteți vedea în fotografia atașată", a scris ministrul român al Culturii.

Dispariția pisaniilor lui Ştefan cel Mare din muzeul din Herson fusese anunțată de autoritățile române și ucrainene la începutul lunii noiembrie. 

Pisaniile lui Ștefan cel Mare ar putea ajunge în România

Din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, "crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina", spune Romașcanu.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Femeie din Târgu Jiu, care abia se deplasează pe picioare cu un cadru, filmată în timp ce se urcă la volan și conduce- antena3.ro

Citeste si: Un brașovean a adunat zeci de mașini scoase din uz pe un câmp. Ce au descoperit polițiștii că facea de fapt- wowbiz.ro

Oficialul român a discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile și alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranță până la încetarea conflictului. "Așteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm", mai spune ministrul Culturii.

Ce sunt pisaniile lui Ștefan cel Mare

Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.

Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, a domnit timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Moldova din vremea lui Ștefan cel Mare acoperea un teritoriu mult mai vast decât regiunea moldovenească din România de azi. 

Principatul Moldovei era compus din „Ţara de Sus” cu cetatea Hotinului – Dorohoi-Hârlău-Cernăuţi-Suceava-Neamţ-Bacău-ocolul liber Câmpulung.

Apoi, „Ţara de Jos” cu: Iaşi-Cobzari-Roman-Vaslui-Tutova-Tecuci-Putna-Covurlui-Fălciu-Lăpuşna-Orhei-Soroca şi Basarabia cu: Bugeac-Cetatea Albă(Akerman)-Chilia-Smilul. În anul 1501 în compunerea principatului Moldova intră pentru o scurtă perioadă şi Pocuţia.

Citeste si: Cum își alege Karmen Minune un partener? Contează sau nu banii, pentru aceasta: "Dacă îți alegi bărbatul în funcție de asta, ai pierdut din start!"- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul pe care i l-a transmis Claudia Pătrășcanu fostului soţ: "Asta este cel mai important". Gabi Bădălău a împlinit 36 de ani- radioimpuls.ro

Citeste si: Două gemene bogate au anunțat că îşi caută un iubit pe care să îl împartă. Poate să fie și sărac, dar să îndeplinească o condiție cheie- antena3.ro

Fără a urmări aceasta, Moldova devenise un stat-tampon între Imperiul Otoman în plină ascensiune, Uniunea sau imperiul polono-lituanian şi regatul Ungariei.

Pisaniile sunt inscripții sculptate în piatră sau metal pe lespezile unor morminte sau deasupra ușii principale la intrarea într-o biserică, în care sunt consemnate datele privind hramul, donatorul, ctitorul, meșterul, data ridicării.

Inscripția cuprinde de obicei o invocație religioasă, numele ctitorului sau a ctitorilor, data construirii, motivarea zidirii, împrejurările timpului și alte date.

La 1838, în timpul administrației țariste, una sau două pisanii au fost smulse din zidurile cetății Herson și duse la muzeul Odesa.

„În timpul administrației românești din perioada interbelică, cel puțin una era încă pe ziduri. Arheologii români din perioada interbelică au făcut cercetări, dar li s-a pierdut urma în anii '50 și nu s-a știu nimic până în 2013, când au fost descoperite de Andrei Krasnojon la muzeul din Herson”, a explicat istoricul Anatol Popescu.