Descoperire importantă pentru România în orașul ucrainean Herson, la câteva săptămâni după retragerea armatei ruse. Este vorba de pisaniile lui Ştefan cel Mare, domnitorul legendar al Moldovei.
Pisaniile lui Ștefan cel Mare, găsite în Herson
[Sursa foto: Facebook ]Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, a anunţat pe pagina sa de Facebook că pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în Herson. "Sunt neatinse", spune ministrul Culturii de la București.
Ministrul român al Culturii a anunțat luni că, printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii, și-a făcut loc și "o veste bună pentru istoria și cultura române".
Lucian Romașcanu a avut sâmbătă o discuție cu ministrul ucrainean al culturii, Olexandr Tkacenko.
Citește și: Zelenski promite "vești importante" în curând. "Rusia nu a găsit o cale să ne înfrângă. Şi nu o va face"
"Am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Stefan cel Mare au fost găsite în Herson! Sunt neatinse, în siguranță, le puteți vedea în fotografia atașată", a scris ministrul român al Culturii.
Dispariția pisaniilor lui Ştefan cel Mare din muzeul din Herson fusese anunțată de autoritățile române și ucrainene la începutul lunii noiembrie.
Din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, "crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina", spune Romașcanu.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Oficialul român a discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile și alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranță până la încetarea conflictului. "Așteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm", mai spune ministrul Culturii.
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, a domnit timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.
Moldova din vremea lui Ștefan cel Mare acoperea un teritoriu mult mai vast decât regiunea moldovenească din România de azi.
Principatul Moldovei era compus din „Ţara de Sus” cu cetatea Hotinului – Dorohoi-Hârlău-Cernăuţi-Suceava-Neamţ-Bacău-ocolul liber Câmpulung.
Apoi, „Ţara de Jos” cu: Iaşi-Cobzari-Roman-Vaslui-Tutova-Tecuci-Putna-Covurlui-Fălciu-Lăpuşna-Orhei-Soroca şi Basarabia cu: Bugeac-Cetatea Albă(Akerman)-Chilia-Smilul. În anul 1501 în compunerea principatului Moldova intră pentru o scurtă perioadă şi Pocuţia.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Fără a urmări aceasta, Moldova devenise un stat-tampon între Imperiul Otoman în plină ascensiune, Uniunea sau imperiul polono-lituanian şi regatul Ungariei.
Pisaniile sunt inscripții sculptate în piatră sau metal pe lespezile unor morminte sau deasupra ușii principale la intrarea într-o biserică, în care sunt consemnate datele privind hramul, donatorul, ctitorul, meșterul, data ridicării.
Inscripția cuprinde de obicei o invocație religioasă, numele ctitorului sau a ctitorilor, data construirii, motivarea zidirii, împrejurările timpului și alte date.
La 1838, în timpul administrației țariste, una sau două pisanii au fost smulse din zidurile cetății Herson și duse la muzeul Odesa.
„În timpul administrației românești din perioada interbelică, cel puțin una era încă pe ziduri. Arheologii români din perioada interbelică au făcut cercetări, dar li s-a pierdut urma în anii '50 și nu s-a știu nimic până în 2013, când au fost descoperite de Andrei Krasnojon la muzeul din Herson”, a explicat istoricul Anatol Popescu.
