Planul Național de Redresare și Reziliență, așa numitul PNRR, este șansa financiară a României de a depăși actuala criză generată de pandemia de COVID-19, printr-o sumă uriașă venită de la Bruxelles.
Cele aproape 30 de miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență se vor duce pe mari proiecte de reforme și investiții publice care trebuie puse în aplicare până în 2026. România și-a creionat 6 piloni principali pentru reconstrucția după pandemia de coronavirus. Vezi mai jos care sunt cei 6 piloni ai PNRR.
Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.
Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.
Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.
Citeste si: Un miliard de euro, tăiat de la Educație, în Planul Național de Redresare și Reziliență
Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.
Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Ce a obținut premierul Florin Citu în vizita la Bruxelles
În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.
Bugetul MRR este constituit din:
De unde vin banii pentru PNRR[Sursa foto: Ministerul Fondurilor Europene]
Planul Național de Relansare și Reziliență are la bază 6 piloni principali:
Coaliția de guvernare a agreat proiecte de 29 de miliarde de euro pentru finanțare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), față de cele 40 de miliarde de euro, cât figurau în draftul inițial.
Premierul Florin Cîțu a fost la Bruxelles la începutul lunii mai pentru a discuta detalii privind proiectele eligibile și modul în care trebuie parcursă procedura birocratică europeană pentru ca proiectele României să fie mai ușor acceptate.
La mijlocul lunii aprilie, președintele Klaus Iohannis a anunţat că a convocat o şedinţă cu responsabilii din Guvern care lucrează la PNRR, menţionând că acest plan va fi îmbunătăţit pentru a fi acceptat de Comisia Europeană.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
“Noi am lucrat intens şi sub mare presiune, cum acelaşi lucru s-a întâmplat în toate statele din Uniune, să pregătim acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este o noutate pentru toată lumea. Nu a mai existat aşa ceva şi în acest sens au fost de aşteptat dificultăţile în conturarea planului. Dificultatea constă că se doresc reforme profunde, dar în acelaşi timp într-o perioadă foarte limitată, avem doar câţiva ani la dispoziţie. În mod normal, reformele nu se fac peste noapte şi proiectele importante nu se realizează în 3- 4 ani”, a afirmat la acel moment șeful statului.
Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.
De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.
MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.
PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:
Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la mijlocul anului 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național.
