Preţul aurului a crescut semnificativ luni, investitorii fiind tot mai reticenți la noi riscuri, pe fondul temerilor că extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19) va încetini ritmul redresării economiei mondiale. Un alt motiv de îngrijorare îl constituie creșterea tensiunilor geopolitice dintre SUA şi China.
Prețul la uncia de aur a urcat luni dimineaţa cu 1%, la un nivel record de 1.929,90 dolari, depăşind vârful atins în septembrie 2011. Tensiunile geopolitice dintre America și China sprijină creşterea preţului aurului, perceput ca o investiţie de refugiu în vremuri de incertitudini. În plus, creşterea infecţiilor cu coronavirus în SUA şi în alte regiuni a afectat speranţele pentru o redresare economică rapidă.
Aurul este sprijinit și de măsurile agresive de relaxare monetară adoptate de multe bănci din întreaga lume, de când pandemia a dus la recesiunea economiei globale, potrivit Agerpres. Unii investitori se tem că aceste măsuri de politică monetară ar putea duce în cele din urmă la inflaţie, conform unei analize Reuters.
Citeste si: Autobuz prăbușit în prăpastie: cel puțin 15 morți
Înainte de pandemia de COVID-19, majoritatea băncilor private recomandau clienţilor lor să păstreze doar o mică parte din avuţia lor sub formă de aur. În prezent, unii dintre aceşti consilieri direcţionează până la 10% din portofoliile clienţilor lor spre metalul galben, pe măsură ce stimulente introduse de băncile centrale au redus semnificativ randamentele la obligaţiunile guvernamentale. În aceste condiţii, să deţii aur este mai atractiv, chiar dacă deţinerea de aur nu aduce venit.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Citeste si: Rusia se înarmează cu rachete nucleare hipersonice
Drapelul american a fost coborât luni dimineaţa de pe consulatul Statelor Unite din Chengdu, la trei zile după ce a fost închis de Beijing, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea chineză.
Citeste si: Traian Băsescu: „Trebuie să plece Vela, Arafat, ministrul Sănătății și premierul”
Guvernul chinez a ordonat vineri închiderea acestei reprezentanţe diplomatice, ca represalii la o măsură similară luată împotriva consulatului chinez din Houston de către administraţia Trump, pe fondul unor acuzaţii de spionaj reciproce ca în timpul Războiului Rece.
Citeste si: Alexandru Rafila, semnal de alarmă: "Vom ajunge la o situație mult mai gravă decât până acum"
e fondul creşterii tensiunii diplomatice în jurul coronavirusului şi Hong Kongului, Washingtonul şi-a justificat decizia afirmând că consulatul chinez din Houston era "o placă turnantă pentru spionaj şi furt de proprietate intelectuală".
