In urma cu cativa ani, Radu a acordat un interviu pentru evz.ro in care a explicat ce se petrece in lumea unui copil autist si cant de greu ii este sa iasa din ea si sa isi construiasca realitatea bucata cu bucata, ca un puzzle.
In prezent, Radu are 16 ani si la 3 ani a fost diagnosticat cu autism. Parintii lui nu au putut concepe ceea ce medici le spunea clar, ca baiatul lor este o "leguma" si au inceput sa caute informatii.
"Am mers în America, unde avem nişte prieteni, şi ne-am documentat. Am citit articole şi studii de specialitate şi am ajuns la concluzia că ABA (terapie comportamentală aplicată) este singura care, ştiinţific, ne oferă o şansă de a ne recupera copilul", a spus mama lui Radu.
"Părinţii nu au găsit terapeuţi în România, s-au dus în Marea Britanie şi au adus un supervizor, care i-a învăţat pe alţii teoria şi cum să lucreze cu mine.
"Aşa se desfăşura o zi normală, dar pentru mine nu era nimic neobişnuit. Credeam că aşa fac toţi copiii.".
Practic, tot ceea ce copilul tipic receptează automat, cel autist trebuie să înveţe mecanic.
Pentru el, lumea e ca un puzzle pe care trebuie să-l întregească. Radu ia un creion şi o foaie de hârtie.
"Dacă un copil nu poate să zică apă, îi spui tu de câteva ori 'apă', 'apă', dacă tot nu poate, îl ajuţi puţin, îl pui să zică 'ap..", explică Radu.
"Dar trebuie să fii ferm, să nu cedezi. Se spune că ABA este o terapie severă, pentru că nu îl laşi pe copil până nu răspunde.
Radu mai spune ca permanent trebuie sa ii arati unui copil cu autism ca il iubesti. Pas cu pas, baiatul a inceput sa invete cuvinte, sa perceapa imagini si sa gandeasca.
"Ca să gândeşti, trebuie să ştii ceva, să ai cunoştinţe despre lumea înconjurătoare. Când învăţam ceva nou, adăugam la ceea ce ştiam şi aşa am început să gândesc: obiecte, acţiuni, cuvinte, fraze".
"Copilul este învăţat să fie spontan, să răspundă variat, să înţeleagă expresii, să generalizeze cunoştinţele, să nu fie un robot", explică Radu. El îşi aminteşte că ştia să răspundă la întrebări, dar într-un anumit cadru. Foarte restrictiv şi foarte mecanic. "De exemplu, răspundeam la 'cum te cheamă', dar dacă mă întrebai 'care îţi este numele', nu mai ştiam".
Apoi a trecut la fineţuri şi a învăţat ce e fericirea, prin jocuri de rol cu terapeutul." Pentru că este ceva abstract, se învaţă mai greu. Pe copilul autist trebuie să îl înveţi că fericit înseamnă când ai primit ceva ce îţi doreşti şi faci ieeeee...".
Citeste mai mult aici
Citeste si: Tânăra care a scăpat din casa lui Gherghe Dincă rupe tăcerea: „Eram însărcinată și...”- wowbiz.ro