Primul soi romanesc din "planta viitorului" urmeaza sa fie brevetat
Dupa 20 de ani de cerecetare, primul soi de topinambur din Romania, denumit si "planta viitorului" urmeaza sa fie omologat si brevetat. Topinamburul a fost produs in mai multe localitati din Muntii Buzaului, dar poate fi cultivat cu succes in toate zonele tarii.
Noul soi, aflat în faza de brevetare, are o înălţime de peste 3 metri, dă producţii anuale de peste 100 de tone de tuberculi la hectar (ajung şi la 120 de tone), iar tulpinile oferă o masă lemnoasă de mai multe sute de metri cubi la hectar, relatează agerpres.ro. După brevetare, planta va intra în producţia de masă. Pentru comparaţie, cartoful dă producţii anuale de 25-30 de tone la hectar.
Topinamburul provine, ca şi cartoful, din America Centrală. În anul 1610, mai mulţi emigranţi francezi care au supravieţuit unei perioade de foamete cu ajutorul topinamburului, au trimis din Canada în Europa această plantă care le salvase viaţa. Din greşeală sau din neînţelegere, francezii au numit planta „topinambour”, după numele unui trib amerindian din Brazilia, potrivit wikipedia.org.
În prezent însă, topinamburul începe să aibă tot mai multe întrebuinţări.
Soiul de topinambur românesc trimis pentru omologare şi brevetare provine din exemplare ameliorate culese din zona Călăraşi şi din mai multe localităţi din zona Munţilor Buzăului. Potrivit specialiştilor, topinamburul poate fi cultivat cu succes în toate zonele ţării.
Topinamburul se cultivă pentru tuberculii săi dulci, gustoşi, care pot fi consumaţi în stare proaspătă sau sub diverse preparate culinare. De asemenea, tuberculii pot fi folosiţi pentru fabricarea băuturilor alcoolice, dar şi ca nutreţ pentru hrana animalelor.
Tuberculii de topinambur au un gust dulceag, deoarece conţin inuline, un grup de oligozaharide ce conţin fructoză. Ei pot fi folosiţi în salate, fierţi în apă sărată, consumaţi fripţi ca şi cartofii pai sau sub formă de suc obţinut din tuberculi. Topinamburul a început să fie utilizat tot mai mult ca hrană pentru bolnavii de diabet, deoarece conţine un polizaharid care este suportat de bolnavii cu o glicemie crescută.
Iar tulpinile pot fi folosite cu succes în domeniul energetic pentru producerea peleţilor, combustibil preţios pentru centralele termice (producţia de biomasă la unitatea de suprafaţă obţinută de la topinambur depăşeşte de câteva ori celelalte plante similare de cultură).
Noul soi, aflat în faza de brevetare, are o înălţime de peste 3 metri, dă producţii anuale de peste 100 de tone de tuberculi la hectar (ajung şi la 120 de tone), iar tulpinile oferă o masă lemnoasă de mai multe sute de metri cubi la hectar, relatează agerpres.ro. După brevetare, planta va intra
în producţia de masă. Pentru comparaţie, cartoful dă producţii anuale de 25-30 de tone la hectar.
Topinamburul provine, ca şi cartoful, din America Centrală. În anul 1610, mai mulţi emigranţi francezi care au supravieţuit unei perioade de foamete cu ajutorul topinamburului, au trimis din Canada în Europa această plantă care le salvase viaţa. Din greşeală sau din neînţelegere, francezii au numit planta „topinambour”, după numele unui trib amerindian din Brazilia, potrivit wikipedia.org.
În prezent însă, topinamburul începe să aibă tot mai multe întrebuinţări. Soiul de topinambur românesc trimis pentru omologare şi brevetare provine din exemplare ameliorate culese din zona Călăraşi şi din mai multe localităţi din zona Munţilor Buzăului. Potrivit specialiştilor, topinamburul poate fi cultivat cu succes în toate zonele ţării.
Topinamburul se cultivă pentru tuberculii săi dulci, gustoşi, care pot fi consumaţi în stare proaspătă sau sub diverse preparate culinare.
De asemenea, tuberculii pot fi folosiţi pentru fabricarea băuturilor alcoolice, dar şi ca nutreţ pentru hrana animalelor. Tuberculii de topinambur au un gust dulceag, deoarece conţin inuline, un grup de oligozaharide ce conţin fructoză. Ei pot fi folosiţi în salate, fierţi în apă sărată, consumaţi fripţi ca şi cartofii pai sau sub formă de suc obţinut din tuberculi.
