O persoana are nevoie de cel putin 7 ore de somn pe noapte. La modul ideal ar trebui sa fie alocate 8 ore de somn in fiecare noapte, in intervalul 22- 6. Explicatia este simpla: in acest interval se secreta melatonina, hormonul care asigura odihna fiziologica. La nivel national, peste un milion de persoane se confrunta cu tulburari de somn, insa un procent mai mic de 5% sunt diagnosticati.
Desi exista o ramura a medicinei, numita somnologie, care se ocupa de diagnosticarea si tratarea problemelor de somn, foarte putini sunt cei care solicita ajutor specializat in clinici de profil pentru remedierea acestor tulburari. Cercetarile arata ca privarea de somn sau somnul neodihnitor vine de foarte multe ori pe fondul apneei in somn, o afectiune care se manifesta prin oprirea respiratiei pe perioade mici, in timpul somnului. Efectele somnului insuficient se resimt imediat, iar daca privarea de somn se intinde pe o perioada lunga, apare inevitabil riscul unor afectiuni cronice.
Pe termen scurt, lipsa somnului atrage consecinte usor sesizabile, cum ar fi stari de oboseala, dificultati de concentrare si memorare, diminuarea performantelor intelectuale, reducerea functiilor cognitive, a randamentului profesional si cresterea riscului de accidentari (rutiere, casnica, la locul de munca).
Aceste consecinte atrag dupa ele si alte consecinte ce tin de viata personala sau sociala: afectarea vietii de cuplu, a calitatii vietii, a relatiilor cu anturajul etc. De obicei, daca se revine la un program normal de somn, aceste efecte se diminueaza sau dispar in timp.Lipsa somnului cauzeaza sau agraveaza un numar mare de afectiuni medicale, iar printre acestea se numara insuficienta cardiaca, hipertensiunea arteriala, obezitatea, diabetul, atacul de cord, deficitul de atentie, debilitatea mintala si tulburarile psihiatrice, de tipul depresiei, anxietatii si tulburarilor de comportament.
De asemenea, somnul insuficient slabeste sistemul imunitar si capacitatea acestuia de vindecare atunci cand apar diverse afectiuni.Efectele negative ale nesomnului se resimt atat individual, cat si la nivel colectiv. Privarea de somn cauzeaza deteriorarea cerebrala, care conduce la tulburari cognitive permanente, cum ar fi pierderile de memorie. Calitatea proasta a somnului adanc face ca amintirile sa se blocheze in hipocampus, acea parte a creierului responsabila de formarea, organizarea si stocarea memoriei.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Cele mai recente cercetari scot la lumina statistici cu consecintele nefaste ale nesomnului asupra fizicului si psihicului uman. Riscul de mortalitate creste exponential la persoanele care dorm mai putin de 6- 7 ore pe noapte (riscul de deces este cu 30% mai mare decat cele care dorm 8 ore in fiecare noapte). Insomnia severa tripleaza riscul de deces la adultii de varsta a doua si a treia. Cercetatorii afirma ca dupa 18 ore de privare de somn se instaleaza debilitatea cognitiva, o stare asemanatoare cu cea de ebrietate, iar dupa 24 de ore de privare de somn, debilitatea cognitiva
are aceleasi efecte ca o alcoolemie de 0,10%.Asadar, pentru a evita aceste efecte neplacute asupra sanatatii, se recomanda intocmirea unui program de somn (aceeasi ora de culcare in fiecare noapte) si respectarea unor reguli (mese usoare si activitati relaxante inainte de culcare), dar si consultarea unor medici specializati in somnologie pentru a trata tulburarile de somn deja instalate.
