Probele împotriva medicului Irinel Popescu, din dosarul DNA, sunt nule. Ce a declarat avocatul său, Cristian Winzer
Probele pe care DNA le-a obținut cu ajutorul colaboratorului și al investigatorului sub acoperire în dosarul în care fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prof. dr. Irinel Popescu a fost trimis în judecată pentru o pretinsă luare de mită, sunt nule.
Aceste probe au fost obținute fără existența unui mandat de supraveghere tehnică de la judecătorul de drepturi și libertăți.
De asemenea, nelegalitatea acestor probe, care au fost strânse de către parchetul anticorupție, prin intermediul colaboratorului și investigatorului sub acoperire, este acuzată de către avocatul medicului Irinel Popescu, avocatul Cristian Winzer.
Probele împotriva medicului Irinel Popescu, din dosarul DNA, sunt nule. Ce a declarat avocatul său, Cristian Winzer
Argumentația sa este bazată pe: hotarare prealabila data de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ, care, prin Decizia 64/2023, pronuntata in dosarul 1796/1/2023, a stabilit ca pentru a autoriza folosirea unui investigator sub acoperire procurorul are
nevoie de mandat de la judecator, chiar daca in cauza exista emis deja un mandat de supraveghere tehnica (MST).Hotararea a fost pronuntata in contextul in care procurorii obisnuiau sa autorizeze investigatori sub acoperire fara sa mai ia mandat de la judecatorul de libertati, sustinand ca deja a fost emis un mandat in cauza in ceea ce priveste tinta vizata. Cu alte cuvinte, procurorul obtinea de la judecatorul de drepturi si libertati un mandat de supraveghere si interceptare fata de o persoana, apoi autoriza folosirea unui investigator sub acoperire fara sa mai ceara un nou mandat.
Or, necesitatea emiterii unui nou mandat si a aprobarii de catre judecator a folosirii investigatorului sub acoperire este obligatorie, adaugam noi, in conditiile in care autorizarea investigatorului sub acoperire poate fi facuta in alti termeni si alte conditii fata de mandatul de supraveghere emis initial de judecator, chiar daca priveste aceeasi tinta (click aici pentru a citi).
Probele trebuie declarate nule și excluse din materialul probator
Într-o situație similară se regăsește prof. dr. Irinel Popescu, potrivit avocatului acestuia, Cristian Winzer. Avocatul medicului a declarat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, de pe data de 3 octombrie 2023, faptul că procurorul din dosarul lui Popescu a autorizat utilizarea de către martorul cu identitate protejată/colaborator sub acoperire și de către investigatorul cu identitate reală a unor dispozitive tehnice de înregistrare.
Totodată, nu a cerut mandat de supraveghere tehnică de la judecătorul cu drepturi și libertăți. Aceasta este o practică prin care prevederile din Codul de procedură penală sunt încălcate, cum ICCJ a decis.
De asemenea, potrivit lui Winzer, consecința este aceea că toate probele obținute în acest mod trebuie să fie declarate nule, dar și excluse din materialul probator.
Prin Decizia nr. 64/02 octombrie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala in Dosarul nr.
1796/1/2023, s-a stabilit ca 'in procedura prevazuta de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedura penala, precum si de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedura penala, sesizarea judecatorului de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica este obligatorie in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sa poata folosi dispozitive tehnice de inregistrare, chiar daca exista un mandat de supraveghere tehnica de aceeaşi natura emis anterior, aceste dispozitii legale instituind o procedura speciala, derogatorie de la prevederile art.
139 din Codul de procedura penala.'
Probele împotriva medicului Irinel Popescu, din dosarul DNA, sunt nule. Ce a declarat avocatul său, Cristian Winzer
Chestiunea astfel dezlegata nu reprezinta decat o reconfirmare a insesi esentei si naturii textului de lege (text care era clar si pana la data pronuntarii deciziei I.C.C.J), care pune capat modului abuziv si discretionar in care (in anumite cauze) procurorul de caz obtinea probatoriu (si nu orice probatoriu, ci probatoriu esential, pe care acuzarea isi fundamenta atat necesitatea luarii masurilor preventive, cat si insesi solutiile de trimitere in judecata a persoanelor cercetate si acuzate de savarsirea unor fapte penale).
Personal, am criticat in mod constant, clar si dur (ultima data chiar in dosarul penal instrumentat de D.N.A. impotriva domnului Prof. Dr. Irinel Popescu) dispunerea si realizarea supravegherii tehnice (ca procedeu probator esential al acuzarii) cu incalcarea conditiilor legale imperative in materie.
Aceasta in conditiile obiective evidente in care (in cauza penala amintita) procurorul de caz autorizase folosirea de catre martorul cu identitate protejata/colaborator sub acoperire si de catre investigatorul cu identitate reala a unor dispozitive tehnice de inregistrare fara sesizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati in vederea autorizarii supravegherii tehnice (constand in supravegherea ambientala audio, video si prin forografiere) si in vederea emiterii/eliberarii mandatelor de supraveghere tehnica. Adica prin incalcarea flagranta a legii!
Toate probele obtinute in aceste conditii (de obicei, pe durata unor luni intregi!) trebuie sa fie (si cu siguranta vor fi!) confirmate a fi nule, fiind imposibil sa mai fie folosite in procesul penal (mijloacele de proba trebuie excluse fizic din ansamblul material probator).
Din punctul meu de vedere, textul de lege incident a fost si ramane (mai ales reconfirmat fiind acum de catre I.C.C.J.) extrem de clar: de fiecare data cand procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire/cu identitate reala sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, cat si in situatiile exceptionale (cand folosirea unui investigator sub acoperire nu este suficienta pentru obtinerea datelor sau informatiilor ori nu este posibila) in care procurorul care supravegheaza/ efectueaza urmarirea penala autorizeaza folosirea unui colaborator (caruia ii poate fi atribuita o alta identitate decat cea reala), considera ca este necesar ca investigatorul sub acoperire/cu identitate reala si/sau acest colaborator 'sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica' – a se vedea dispozitiile art. 148 alin. (3) si (10) C.Pen. (ceea ce, revenind spre exemplificare la cauza penala care il vizeaza pe distinsul domn profesor Irinel Popescu, nu s-a intamplat in faza de urmarire penala!) – consecinta trebuind a fi constatarea nulitatii probelor astfel obtinute si, in consecinta, imposibilitatea folosirii lor in procesul penal, conform dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.Proc.Pen”, potrivit Luju.ro
