In articol:
Război Armenia Azerbaidjan. De data aceasta se pare că luptele nu mai au loc pe teritoriul separatist al Karabahului, ci pe teritoriul Armeniei. Astfel, Erevanul poate convoca consiliul de urgență al Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă.
În afară de Rusia și Armenia, în organizație mai fac parte și: Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan. Iată care este, de fapt, motivul disputei dintre cele două țări!
Război între Armenia și Azerbaidjan.
A reînceput conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan
Armenia şi Azerbaidjan au reînceput confruntările. Luni seara, pe 12 septembrie, instituțiile de presă din Armenia confirmau atacul asupra a cinci localități. Până în ziua următoare numărul acestora se ridica la șapte. Atacul a venit neașteptat după ce Armenia a arătat că poate respecta termenii acordului semnat pe 9 noiembrie 2020 la Moscova care prevede încetarea focului.
Citeste si: Cea mai nouă rugăciune adresată lui Vladimir Putin
Cel puțin 49 de soldați armeni și un număr necunoscut de azeri au fost uciși marți dimineața în cele mai tensionate lupte dintre Azerbaidjan și Armenia de la războiul din 2020. Armenia și Azerbaidjan au dat vina una pe cealaltă pentru reluarea luptei care a început peste noapte în mai multe puncte de-a lungul graniței lor.
Ce au de împărțit cele două țări
Motivul conflictului ar fi regiunea Nagorno-Karabah, situată în sud-vestul Azerbaidjanului, dar populată, în cea mai mare parte, de armeni. În urmă cu aproape un secol, sovieticii care făceau parte din tactica diviziei populației pentru a le putea supune mai ușor au format regiunea autonomă Nagorno-Karabakh pe teritoriu azer.
Problemele au luat naștere în anul 1988, când URSS deja nu mai controla dur teritoriile îndepărtate de Moscova, iar oficialii din Nagorno-Karabah doreau o uniune cu RSS Armeană și au declarat independența față de RSS Azeră. În 1991 armenii și azerii au obținut independența și au început luptele sângeroase.
Citeste si: Vladimir Putin intervine în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan
Între 1992-1994 s-a desfășurat cel mai puternic conflict, unde între 20.000-30.000 de persoane au murit. Armenia a obținut controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah și a ocupat 20% din teritoriu. Aproximativ un milion de oameni au părăsit zona unde și-au petrecut întreaga viață.
Din 1994 au mai existat confruntări între cele două state. Cea mai gravă a avut loc în 2016 când au fost patru zile de luptă. Nagorno-Karabah a rămas în posesia statului azer, dar era guvernată de separatiști pro-armeni care erau sprijiniți de Guvernul de la Erevan.
În toamna anului 2020 războiul dintre cele două state a fost reluat și a durat șase săptămâni. A fost vorba despre atacuri cu o tehnică modernă, cu rachete și drone. Peste 7.000 de persoane au murit în urma războiului din 2020. Azerbaidjanul a obținut teritorii care au fost controlate de Armenia în ultimii 25 de ani. Atunci Rusia a putut interveni pentru a media situația, însă acum, din cauza situației din Ucraina, statul rus nu mai poate dedica resursele suficiente.
Război între Armenia și Azerbaidjan. Ce au de împărțit cele două țări
Înțelegerea făcută în 2020 prevedea ca Rusia să ajute cu trupe de menținere a păcii în regiunea Nagorno-Karabah pentru a avea control în cazul unor posibile conflicte.
În urma conflictului încheiat în noiembrie 2020, Armenia a ieșit slăbită, iar azerii știind că sunt în forță și dorind să obțină mai mult teritoriu vor o legătură rutieră și feroviară către Nahicevan, o enclavă de-a lor, în jurul căreia există teritoriu armean, turc și iranian. Zona Karabah este un punct sensibil de control al iranienilor, cu trupe ruse pentru menținere a păcii.
Citeste si: Festivalul Vinului în Armenia