”Mosii de toamna” sunt pomeniti in fiecare an in prima sambata din noiembrie. In biserici au loc slujbe si se impart pachete cu mancare celor saraci. In plus, se aprind lumanari care semnifica atat lumina credintei, cat si a faptelor bune ale celui comemorat.
Traditia spune ca in aceasta zi e bine sa fim impacati cu toti oamenii, sa fim imbracati curat, iar femeile sa aiba capul acoperit.
Provenita din cultul arhaic, sarbatoarea isi are originea inca din timpul geto-dacilor si reprezinta o forma a cultului stramosilor. Aceasta traditie este sarbatorita in fiecare anotimp: „mosii de primavara” (mucenici), „mosii de vara” (sambata ce precede Rusaliile), „mosii de toamna” (celebrati la Ziua Crucii, la Sfanta Maria Mica) si „mosii de iarna”. Aceasta sarbatoare nu are o data fixa. A fost aleasa ziua de sambata, deoarece este ziua in care Mantuitorul Iisus Hristos a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul s-a coborat in iad pentru a-i elibera pe toti dreptii adormiti.
Credinciosii obisnuiesc sa se roage sau sa pomeneasca in aceasta zi pe toti cei adormiti din neam. In toate lacasurile de cult, dupa Sfanta Liturghie, se vor oficia parastase de obste pentru cei decedati.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo „adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului „adormit”, intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup.
Sambata, ziua de pomenire a mortilor
Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii – ziua Invierii – numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta zi, ziua vesniciei.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
In spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi
Simion Florea Marian mentiona in lucrarea „Trilogia vietii”, „ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi”. Cuvantul „mosi” vine de la „stramosi”, si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul „mosi” sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: „Mosii de primavara” (de Macinici), „Mosii de vara” (sambata dinaintea Rusaliilor), „Mosii de toamna” (in prima sambata din luna noiembrie), „Mosii de iarna” (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Sursa: crestinortodox.ro
